Persoane: Părintele Sofian Boghiu
Foto:Basilica

Icoana Maicii Domnului ”Rugul Aprins”, care se păstrează la Mănăstirea Antim, a fost înscrisă în calendarul Bisericii Ortodoxe Române, cu data de sărbătorire 4 septembrie

Icoana Maicii Domnului „Rugul Aprins” a fost înscrisă în calendarul Bisericii Ortodoxe Române și va fi sărbătorită în data de 4 septembrie. Decizia a fost luată de Sfântul Sinod în ședința din data de 2 iulie. Data de sărbătorire a icoanei a fost stabilită în 4 septembrie, deoarece în aceeași zi este cinstit și Sfântul Proroc Moise, de care se leagă minunea cu arătarea Rugului aprins, scrie Basilica.

Primul Sfânt al Închisorilor canonizat! ”Sfântul Cuvios Sofian de la Antim, mărturisitor al credinței într-un regim ateu, duhovnic isihast și pictor de biserici” - Cuvântul Patriarhului Daniel

Proclamarea locală a canonizării Sfântului Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim arată modul minunat în care a lucrat Dumnezeu în răstimpul celor 100 de ani de la ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie, a afirmat, marți, Patriarhul BOR, Preafericitul Părinte Daniel.

Chipul Mântuitorului în iconografie, în viziunea Părintelui Sofian și mărturisirea Sfântului Sofian în viziunea Securității: ”Ține predici cu caracter ostil regimului, arătând că nici o schimbare omenească nu se poate face decât numai prin credință”

Sf. Sofian a rămas în amintirea academicianului Virgil Cândea ca fiind monahul care-i aducea aminte de „«părinții bătrâni» ai Patericului, care au vegheat la păstrarea intactă și transmiterea din generație în generație a învățăturii și căilor îndumnezeirii omului, prin despătimire și prin Rugăciunea lui Iisus, săvârșită cu mintea coborâtă în inimă”.

Arhim. Mihail Stanciu: Sfântul Sofian, ajutător cu sfatul și rugăciunea. Întâmplări minunate din viața Apostolului Bucureștilor, plecat la Domnul chiar în timpul slujbei de Înălțarea Sfintei Cruci (14 septembrie 2002)

„Prin sfinții care sunt pe pământul Lui minunată a făcut Domnul toată voia într-înșii.” (Ps. 15, 3) (...) Pentru aceasta, cu evlavie și recunoștință, îndrăznim să propunem următorul tropar pentru cinstirea Părintelui Sofian Duhovnicul-Iconar:

Maica Domnului Prodromița

Numai Maica Domnului ne va scăpa de urgie. Mărturii ale foștilor deținuți politici despre vremurile de ieri, de azi și de mâine. Ultimul Cuvânt al Părintelui Constantin Voicescu, răpus în ziua sărbătorii Nașterea Maicii Domnului, pe 8 septembrie 1997

Maicii Domnului îi place să stea la căpătâiul dureroșilor, la capătâiul suferinzilor, deși stăpânește întreg cerul și pământul. Este o enorm de mare greșeală așa cum spuneam, să nu-i ceri nimic! E foarte supărată pe acei care nu-i cer nimic. Ne rugăm

Icoană: SofianBoghiu.blogspot.com

4 septembrie: Proorocul Moise și cinstirea Icoanei Maicii Domnului RUGUL APRINS - „Icoana-Program” și Imnul-Acatist al martirilor mărturisitori de la Sfânta Mănăstire Antim din Capitală

În ziua de 4 septembrie, Biserica pomenește pe: Sfântul Sfințit Mucenic Vavila, arhiepiscopul Antiohiei; Sfântul Proroc Moise; Sfânta Muceniță Hristodula, împreună cu fiii ei -Urban, Prilidian și Epolonie-, Cuviosul Antim cel Orb. Icoana Maicii Domnului „Rugul Aprins” este sărbătorită la 4 septembrie

Controverse după anunțarea celor 15 cuvioși și mărturisitori propuși spre canonizare în 2025. Lipsește menționarea Părintelui ARSENIE BOCA - SFÂNTUL ARDEALULUI, lipsește SFÂNTUL ÎNCHISORILOR. Cum trebuia să sune actul de canonizare a Noilor Sfinți Români

În plus, lipsesc mireni cu viață sfântă care s-au jertfit sau au fost uciși în închisori pentru credința strămoșească și strălucesc ca noi martiri ai Bisericii Ortodoxe Române chiar fără canonizarea formală, cum este, Valeriu Gafencu - Sfântul Închisorilor.

Prot. Dr. Ioan Lisnic: De la Filocalia Sfinților Părinți ai Bisericii la activitatea mișcării duhovnicești “Rugul Aprins”. Monahi basarabeni membri ai mișcării “Rugul Aprins” persecutați de regimul comunist

Lucrare prezentată la Conferința științifică națională cu participare internațională: "Biserica Ortodoxă și implicațiile sale în procesele educativ-culturale din spațiul românesc în secolul al XIX-lea – secolul al XXI-lea”, Universitatea de Stat din Moldova