Pe 9 martie, zi în care România își aduce aminte de cei care au suferit în temnițele comuniste, un preot a fost chemat la audieri la poliție pentru că a îndrăznit să le picteze chipurile martirilor români pe pereții unei capele din București, scrie revista Rost.
Dumitru Uță a fost deținut politic timp de 23 de ani în Aiud, Gherla, Alba Iulia, Cluj, Poarta Albă. Prima dată a fost arestat în timpul regimului carlist, în anul 1938. Eliberat în 1940, a fost rearestat în timpul regimului antonescian, în anul 1943. Bolșevicii aveau să-l țină încarcerat până în anul 1964. În total, 23 de ani de pătimire.
Aflând că nu a murit în temniță, ci este liber în București, Veronica renunță la postul de directoare de școală și vine să îl caute. Când îl găsește, cei doi se căsătoresc și vor avea un fiu, pe Mircea, azi preot tot în București. „L-am așteptat timp de 17 ani pe cel care avea să-mi fie soț”, mai adaugă Veronica Uță.
Arhiepiscopia Bucureștilor a cedat linșajului presei securist-wieselist-soroșiste și a dispus îndepărtarea unor fresce cu chipuri de mucenici ai lui Hristos din închisorile bolșevice, pictate cu har la Biserica Sfântul Ambrozie și capela acesteia închinată „Martirilor și mărturisitorilor temnițelor comuniste”.
