Motto: „Azi adeseori femeia, ca și lumea, e o școală,/ Unde-nveți numai durere, înjosire și spoială;/ La aceste academii de științi a zînei Vineri/ Tot mai des se perindează și din tineri în mai tineri,/ Tu le vezi primind elevii cei imberbi în a lor clas,/ Pînă cînd din școala toată o ruină a rămas” (Mihai Eminescu, Scrisoarea II, fragment).
Astfel, se poate deduce că textul de față este destinat, în primul rând, românilor din structurile de forță ale României și politicienilor, mulți sau puțini, câți or mai fi ei nevirusați total.
Deunăzi, păcălit mă numii pen’ că mă dusei cu ai mei la un muzical pentru copii, după Păcală. Copiilor le plăcu, mai ales Zumica, musca dresată, că zumzăia frumos. Nouă ne plăcu și nu prea, pen’ că fu un fel de upgrade ideologic
Răspunsul lui Constantin Barbu la întrebarea intervievatorului cu privire la o posibilă „rezolvare frumoasă” a problemelor „culturicii române” este edificator și se poate extinde la toate domeniile societății actuale, năpădite de nonvalori sforărite din umbră.
Starting from a current ambiguous collocation and from one of Denzel Washington’s statements regarding the urgent need for mastering the seemingly paradoxical art of avoiding misinformation when you have to be informed, our paper tries to reveal the way in which, using the mass-media, the nowadays rulers are manipulating the news.
First of all, we would like to bow before the inspiration which lead to the name of this conference, The Mass Media in the Post-Truth Era. The Transfiguration of the Press? And this is not just becauseone needs an extraordinary sense for adequately naming an article
Dureros e că la’ngăurire sindicatele lu’ peshte nu făcură grevă. De-ar fi fost trei sferturi dintre profi să se’mpotriveasc’ngăuririi și purtării de zdrențe pe fățău, arahata, gheorghița et comp. nici n’ar fi visat a’și face de cap, ca pe moșia ta’c’șilor lor, fi’re-ar numele de râs să le fie!
Zîua bună, oameni buni! Numa ce mă’ntorsei de prin centru urbii noastre marisiene și, pocnit în moalele capului d’un gînd bun, zic io, m’apucai de bătucit la pîrdalnicele istea de clape ale „ustensilului” meu cel modern.
Trei colaboratori ActiveNews ne-au trimis poemele lor spre publicare. Iată-le:
Vasile Voiculescu, prin martiriul său în închisorile comuniste, cu coloana vertebrală ruptă la interogatorii dar fără a-i putea fi frântă verticalitatea, voința ce venea dintr-o credință organică în mântuitorul nostru Iisus Hristos, este o piatră pe care neamul nostru se poate sprijini, o piatră asemenea multor altora ce stau la temelia românismului.
