Persoane: Stalin

6 iulie 1949 - 75 de ani de la a doua operațiune de deportare a românilor din Basarabia de către Rusia sovietică. Arhivele Naționale de la Chișinău au publicat listele NKVD cu 35.144 de basarabeni trimiși în Siberia și Kazahstan. DOCUMENTELE AICI

Arhivelor Naționale de la Chișinău au oferit în premieră prin intermediul site-ului oficial listele deținute cu cei 35.144 de basarabeni deportați, din care lipsesc însă românii deportați din sudul Basarabiei și nordul Bucovinei aflate sub ocupația Ucrainei. Listele mai pot fi descărcate de AICI în format .rar.

Prof. Florin Constantiniu: Datoria cea mai sfântă a clasei politice din România este să readucă Basarabia în frontierele românești. Prefață la SĂPTĂMÂNA PATIMILOR (23-28 iunie 1940). Cedarea Basarabiei și a nordului Bucovinei - de Mihai Pelin

Anexarea de către Uniunea Sovietică a Basarabiei și nordu­lui Bu­co­vinei1, la 28 iunie 1940, a fost consecința directă a Pac­­tului Molotov-Ribbentrop și a izolării politice și militare din acea perioadă a Ro­mâ­niei.

„Nu vin muscalii de-a călare,/ și nici un glonte nu s-a tras,/ ci intră tancuri prin trădare…/ Sărmană vatră de pripas!” Maria Toacă: RĂMÂNE CEA MAI NEAGRĂ ACEASTĂ ZI, 28 IUNIE 1940, CHIAR DACĂ TRĂIM ȘI AZI ZILE NEGRE

Oricât ar părea de straniu, dar vestea începerii războiului în ziua de 22 iunie 1941 i-a adus bucurie: „Îmi bătea inima de bucurie, în speranța că ne vom întoarce acasă. Cine n-a fost refugiat poate oare înțelege starea noastră de spirit de atunci?”.
FOTO: Soldații români trecând Prutul

22 iunie 1941: Cronologia unei zile istorice pentru români. Fapte de arme și de legendă: Sergentul Tofan a anihilat singur santinelele sovietice și a urcat tricolorul pe malul basarabean al Podului de la Oancea

Indiferent de regimurile politice și de ideologiile vremelnice care ajung la putere, ziua de 22 iunie 1941 a rămas și va rămâne mereu în sufletele românilor, fiind ziua în care Armata Română s-a întors să lupte și să aducă acasă Basarabia, provincia pe care o părăsise silit în iunie 1940.
Supraviețuitorul Petru Huțan, la Fântâna Albă

Ce a fost Masacrul de la Fântâna Albă din 1 aprilie 1941? NKVD-ul a vrut să scape de românii patrioți, anticomuniști. Supraviețuitorul Petru Huțan: ”Trăgeau după noi ca după iepuri”. Victor Roncea: O mărturie video pentru ISTORIE

Anul acesta, de 1 aprilie, martirii de la Fântâna Albă rămân mai puțin pomeniți la locul masacrului, greutățile de deplasare cauzate de războiul declanșat de Rusia în țara vecină împiedicând românii să ajungă la frații lor, în Ucraina, actuală ocupantă

Ce s-a spus mai exact despre Transilvania și România dar și despre creștinismul președintelui Rusiei în interviul lui Tucker Carlson cu Vladimir Putin - TRANSCRIERE PARȚIALĂ în Română a discuției despre Istoria Ucrainei

România și Ungaria și-au pierdut o parte din teritorii, care au fost date Ucrainei Sovietice, și ele rămân încă parte a Ucrainei. Deci, în acest sens, avem toate motivele să afirmăm că Ucraina este un stat artificial care a fost modelat după voința lui Stalin.

SĂ NU UITĂM! Noaptea Neagră: 12 iunie 1941. 82 de ani de la primul val al deportărilor staliniste din Basarabia și nordul Bucovinei. Preoți, profesori, învățători, primari, jandarmi sau chiar și poștași, au devenit MARTIRI AI ROMÂNIEI

Pe lista represaliilor au fost incluși preoți, primari, lucrători ai judecătoriilor, jandarmi, poștași cât și țărani mai înstăriți. Au fost împărțiți în două categorii: cei deportați pentru cinci ani și cei deportați pentru 20 de ani. Cei incluși în a doua