Pe 20 octombrie se împlinesc 64 de ani de la trecerea la cele veșnice a Episcopului Martir, Nicolae Popovici al Oradiei. S-a născut la Biertan, în județul Sibiu, acolo unde a urmat și clasele primare, după cum spune istoricul Adrian Nicolae Petcu.
La data de 1 octombrie, Biserica face pomenirea: Cinstitului Acoperământ al Maicii Domnului; Sfântului Apostol Anania, din cei 70; Cuviosului Roman Melodul din Siria; Cuviosului Ioan Cucuzel; Cuvioșilor Iosif și Chiriac de la Bisericani.
Biserica Mănăstirii Putna, primul lăcaș de cult ctitorit de Sfântul Domnitor Ștefan cel Mare, împlinește astăzi, 3 septembrie 2024, 555 de ani de la sfințire
Un pas important pe drumul Marii Uniri a românilor s-a făcut în 1871, la Mănăstirea Putna. De hramul mănăstirii, Adormirea Maicii Domnului, a avut loc Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni.
În data de 10 iulie 1466, Ștefan cel Mare și Sfânt a pus piatra de temelie a mănăstirii închinate Maicii Domnului la Putna. Mănăstirea, caracterizată de Mihai Eminescu drept „Ierusalimul neamului românesc”, a fost un centru esențial pentru spiritualitatea și cultura românească.
Apărător neînfricat al credinței și patriei străbune, mare ctitor de locașuri sfinte, Ștefane Voievod, roagă pe Hristos Dumnezeu, să ne izbăvească din nevoi și din necazuri.
Sfântul Voievod Ștefan cel Mare (1457-1504) al Moldovei a luptat pentru apărarea întregii creștinătăți până la moarte.
Sfântul Cuvios Simeon cel din Muntele Minunat, pomenit în calendarul creștin ortodox la 24 mai, a trăit în timpul împăratului Iustin (518-527), fiind originar din Antiohia.
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe purtătorul de biruință este sărbătorit, în fiecare an, pe 23 aprilie, data decapitării sale, la vârsta de numai 28 de ani. Sfântul s-a născut în Capadocia, din părinți creștini și a fost conducător de oaste în vremea împăratului Dioclețian
Ieri a fost redeschisă pentru vizitatori Cetatea Soroca, aflată în ultima perioadă în proces de restaurare în cadrul proiectului ”Ștefan cel Mare, istorie comună-patrimoniu comun, Soroca-Vaslui”, finanțat de Uniunea Europeană.
Auzind și văzând noi acestea, am luat sabia în mână și, cu ajutorul Domnului Dumnezeului nostru Atotputernic, am mers împotriva dușmanilor creștinătății, i-am biruit și i-am călcat în picioare, și pe toți i-am trecut sub ascuțișul sabiei
La data de 12 aprilie 1457, Ștefan cel Mare îl înlătură de pe tronul Moldovei pe asasinul tatălui său. Bătălia de la Doljești a reprezentat momentul de început al glorioasei domnii de peste 47 de ani a lui Ștefan. Avea doar 20 de ani.
Icoana a fost pictată mai înainte ca Doina să fi fost scrisă. Astfel că cele două capodopere, icoana și poema eminesciană, se înscriu în cadra acelei credințe a revenirii Marelui Voievod, când ceasul va suna, să ne salveze.
Pe 10 ianuarie 1475, armata Sfântului Ștefan cel Mare a zdrobit corpul expediționar otoman, în bătălia de la Podul Înalt. Atunci, aproximativ 40.000 de luptători musulmani au pierit în luptă, aceasta fiind considerată cea mai grea înfrângere a unei armate islamice în fața uneia creștine.
Sfântul Daniil Sihastrul este cunoscut și sub numele de „Daniil Schimonahul” sau „Daniil cel Nou”, nume care nu mai fac posibilă confuzia cu prorocul din Vechiul Testament.
Ștefan cel Mare, în fruntea unei oștiri de 12.000 de moldoveni, înfrânge armata ungară formată din circa 40.000 de oșteni, după ce, în prealabil, incendiase orașul.
Menirea noastră ca popor este apărarea axială a Bibliei celei vii și ca să putem susține această teribilă ciocnire cu răul avem nevoie de unitate etno-creștină oriunde ne-am afla cu rosturile vieții celei de toate zilele și oricât de risipiți am fi.
Părintele Cleopa Ilie a fost unul din cei mai mari duhovnici ai neamului românesc, o adevărată personalitate în toată lumea ortodoxă.
A rămas numai o amintire dintr-o străveche istorie a Țării Moldovei. Dar și aceea abia pâlpâie în inimile românilor care mai au memorie. Or, umblând prin cetatea Hotinului, recunoscută una din cele șapte minuni
MĂNĂSTIREA PUTNA SALVATĂ DE UN BRĂILEAN – CĂPITANUL IOAN TOBĂ HATMANUL, în iulie 1940
Născut
la Bordei Verde/Plasa Viziru, județul Brăila în anul 1903, este un nume
pe care nu-l găsești în cărțile de istorie.
Ieri a fost ziua în care Biserica l-a proslăvit pe unul dintre cei mai mari voievozi din istoria românilor, credinciosul Domn Ștefan cel Mare și Sfânt.
Cu excepția lui Eminescu, nici un alt nume din panteonul românilor nu naște reacții atât de contradictorii printre conaționali decât cel al lui Ștefan cel Mare.
Domnul Moldovei, Ștefan cel Mare, și domnul Țării Românești, Constantin Brâncoveanu, au fost canonizați de Biserica Ortodoxă Română la 21 iunie 1992.
Patriarhul României: Numai purtând crucea împreună cu Hristos se ajunge la speranță. IPS Bartolomeu Anania, acum 20 de ani: Dumnezeu, omule, nu rămâne niciodată dator!
O interesantă călătorie în istoria Moldovei, cu învățăminte de folos pentru minte și suflet, ne prilejuiește ziua de 10 ianuarie, dacă ne întoarcem la anul 1475, când Domnul Moldovei Ștefan cel Mare a zdrobit falnica oaste de 120 mii de otomani a lui Suleiman Pașa la Podul Înalt.
Ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, a anunțat faptul că au fost găsite pisaniile lui Ștefan cel Mare, în Herson, Ucraina. Acestea au fost găsite după retragerea rușilor, iar România negociază pentru a le aduce în țară, cel puțin până la finalul războiului.
”Iohannis execută la americani: Maia Sandu, Președinta României”… ”SIS: El ne bagă în război”…”Gata, Propaganda deja o dă Mama Românilor”… Și, ghinion, vorba girantului noului ”proiect de țară” soroșist prevăzut pentru România.
Vom avea o reacție! ,,Să punem pumnul în pieptul furtunii, că de nu, pierim”. Dați de știre, să afle tot românul această trădare: Avram Iancu va fi ridicat în funii la Turda și scos din centrul orașului!
Un bust al domnitorului Ștefan cel Mare a dispărut din depozitul Primăriei din Tecuci. Sculptura din bronz avea aproape 3 metri și 1.500 de kilograme, fiind sculptată în 2004 la comanda Primăriei Tecuci. Bustul a stat peste 20 de
Niciodată în ultimii 30 de ani nu s-a văzut mai bine ca acum că România e condusă de Statul Profund. Incompetența, amatorismul, iresponsabilitatea, micimea unor Klaus Iohannis, Florin Cîțu, Marcel Ciolacu, Dacian Cioloș
Acum 552 de ani, Măria Sa Ștefan cel Mare, cel Bun și Sfânt, împreună cu Teoctist Mitropolitul și cu Tarasie, Episcop de Roman, 64 de toți la jertfelnic, au sfințit mănăstirea Putnei, ne amintesc călugării de la sfânta ctitorie a „regelui Daciei”, cum era denumit Ștefan în unele surse italiene.
Orice popor, pentru a se putea întări ș-a pune baza unei esistențe durabile, mai nainte de toate are trebuință neaparată de-o patrie, de un pămînt de care să se lege cu sîngele și viața sa, la care să țină din toată puterea și dragostea inimei sale. Istoria veacurilor trecute ne arată că...
Dacă privim fierberea vieței noastre publice putem vedea lesne că neliniștea perpetuă din generațiunea ce e azi la ordinea zilei și frecările ei, atât din viața politică cât și din cea spirituală, nu-și au cauza lor pe – atâta în interese personale (precum o susțin unii), ci mai mult în profunda sciziune dintre direcțiunile pe care au apucat unii pe de o parte, alții pe de alta.
Cruciada ortodoxă a fost misiunea pe care și-a asumat-o Ștefan cel Mare și pe care nu a putut-o duce niciodată până la capăt. Pe de altă parte cronicile vremii au remarcat modul specific în care domnitorul înțelegea să interpreteze evenimentele lumii
Manifestările Serbarea de la Putna – 150. Continuitatea unui ideal sunt organizate sub patronajul Academiei Române și al Patriarhiei Române și sunt dedicate aniversării a 150 de ani de la Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni
Numai voi aveți la ziua numelui o icoană-drapel. Este icoana Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință, cusută pe steagul de luptă al Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt.
Mănăstirea Putna, primul așezământ monastic ctitorit de Sfântul Domnitor Ștefan cel Mare, a sărbătorit duminică 550
Mitropolitul Iosif al Europei Occidentale și Meridionale a sfințit duminică piatra de temelie pentru un lăcaș de cult
Obiectul liturgic cunoscut sub numele de Steagul lui Ștefan cel Mare va fi punctul central al unei expoziții de opere post-bizantine
Biserica cu hramul ,,Sfânta Cruce” din Pătrăuți, ctitorie a Voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt, la 1487, Monument UNESCO din 1993
