ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Institutul Cultural Român “Mihai Eminescu”, în colaborare cu Primăria Chişinău şi în parteneriat cu Muzeul Naţional al Literaturii Române şi Biblioteca Naţională a Republicii Moldova organizează marți, 12 august, la Chișinău, începând cu ora 11.oo, la Galeria “La ronD” – în spaţiul circular ce are în centru statuia lui Ştefan cel Mare –, expoziţia “Şcoala Ardeleană”. Evenimentul marchează astfel împlinirea a 25 de ani de când s-a revenit la alfabetul latin, iar Limba Română a devenit limbă de stat în Moldova de peste Prut.

Este unul dintre evenimentele dedicate Zilei Naţionale a Limbii Române. Expoziţia e alcătuită din 18 bannere de 0,92 x 2,10 metri, care conţin fotografii şi documente de epocă, păreri ale istoricilor, oamenilor de cultură referitoare la mişcarea culturală numită Şcoala Ardeleană.

Locul pentru a prezenta o asemenea expoziţie este bine ales, dat fiind că Galeria în aer liber reprezintă una dintre intrările în Grădina publică Ştefan cel Mare, în care există celebra Alee a Scriitorilor şi unde au loc, la 31 august, manifestări culturale consacrate Limbii Române, cu participarea multor oameni de cultură.

Școala Ardeleană este unul dintre cele mai importante fenomene în istoria culturii și spiritualității românilor, care a marcat profund procesul de modernizare a societății românești, stimulând gândirea istorică și lingvistică, și contribuind la formarea conștiinței de unitate națională a românilor. Începută ca o mișcare a intelectualității din Transilvania de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, Școala Ardeleană a fost primul nucleu iluminist din cultura română. Programul Școlii Ardelene, expus în cele două memorandumuri, Supplex libellus valachorum Transilvaniae (din latină, însemnând Petitia Valahilor din Transilvania) a fost întocmit de cei mai însemnați reprezentanți ai națiunii române din Transilvania: Samuil Micu Klein, Petru Maior, Gheorghe Șincai, Ioan Budai-Deleanu, Ioan Piuariu-Molnar, Iosif Mehesi, Ioan Para etc. Petițiile au fost semnate, în numele națiunii române, de categoriile sale libere — Clerus, Nobilitas, Civicusque Status Universae Nationis în Transilvania Valachicae.
Memoriul Supplex libellus valachorum Transilvaniae, redactat de Iosif Mehesi, luptător pentru emenciparea românilor din Transilvania, reprezintă primul document istoric prin care se cere recunoașterea românilor din Transilvania ca națiune egală în drepturi cu celelalte națiuni ale Sfântului Imperiu Roman.