ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Expoziţia "Io Şerban Cantacuzino voievod, din mila lui Dumnezeu domn şi oblăduitor al Ungrovlahiei - o domnie între tradiţie şi inovaţie" se  deschide, marţi, la Muzeul Naţional Cotroceni.

Acţiunea este dedicată aniversării a 325 de ani de la tipărirea Bibliei în limba română şi de la sfârşitul domniei lui Şerban Cantacuzino, la data de 29 octombrie 1688, când voievodul s-a stins din viaţă.

Organizată de instituţia gazdă în colaborare cu Patriarhia Română, Arhivele Naţionale ale României, Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Centrală Universitară "Carol I", Muzeul Municipiului Bucureşti, în Spaţiile Cantacuzine ale muzeului, expoziţia îşi propune să prezinte într-o manieră obiectivă rolul domnitorului Şerban Cantacuzino (1678 - 1688) în societatea românească a epocii, prin realizările sale în plan politic, cultural şi spiritual, informează Biroul de presă al Muzeului Cotroceni.

În cadrul expoziţiei vor figura şi obiecte liturgice din argint care au aparţinut Mănăstirii Cotroceni - candele, anaforniţă, cruce de mână, alături de strane, broderii, cărţi vechi, stampe de epocă, manuscrise - Miscelaneu (1682), Tetraevanghel, (1686), Dioptră sau Oglindă, (1688), Cazanie (1688), Catastif cu moşiile lui Şerban Cantacuzino, primite ca moştenire (1667), Catastiful averii lui Şerban Cantacuzino voievod (1680), documente emise de cancelaria domnitorului Şerban Cantacuzino.

Expoziţia, care va fi deschisă publicului până pe 13 ianuarie 2014, ilustrează faptul că domnitorul Şerban Cantacuzino rămâne o personalitate marcantă a timpului său, aşa cum remarcaseră şi unii dintre contemporani:"era dotat cu toate acele prerogative care sunt într-adevăr demne de un mare Principe".

Voievodul Şerban Cantacuzino a fost ctitor al Mănăstirii Cotroceni şi ocrotitor al Bisericii, prin donaţiile şi beneficiile acordate nu doar lăcaşurilor de cult din Țara Românească, ci şi celor de la Sfintele Locuri - Muntele Athos, Sfântul Mormânt, Patriarhiilor din Constantinopol, Ierusalim, Alexandria. A fost iniţiator şi susţinător al introducerii limbii române în cancelaria domnească şi în Biserică şi apărător al creştinătăţii, urmărind cu perseverenţă înlăturarea dependenţei faţă de Imperiul Otoman.

El a susţinut traducerea şi tipărirea în limba română a principalelor cărţi sfinte, aducându-şi astfel o contribuţie majoră la transmiterea către credincioşi a mesajului divin.

Printre cele mai reprezentative tipărituri din Țara Românească, apărute între anii 1682 - 1688, care vor figura în expoziţie amintim: Evanghelie (1682), Apostol (1683), Biblia (1688) tipărite din iniţiativa şi cu susţinerea financiară a lui Şerban Cantacuzino. Biblia de la Bucureşti, monument de limbă, credinţă şi cultură, la realizarea căreia au contribuit cei mai de seamă învăţaţi români şi greci ai timpului, a fost finalizată în septembrie 1688, chiar în ajunul morţii domnitorului.