ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Pe 14 februarie 1935 în satul Pererîta, aflat pe atunci în România, se năştea marele poet român Grigore Vieru, omul care a declarat că "Dacă visul unora a fost să ajungă în Cosmos, eu viața întreagă am visat să trec Prutul".

Fiul lui Pavel şi Eudochia Vieru, o familie de plugari, Grigore a absolvit şcoala din satul natal, după care urmează şcoala medie din oraşul Lipcani.

Saptamanile indragostitilor: 2-15 februarie. Toate ofertele

Debutează editorial în 1957, cu o plachetă de versuri pentru copii, Alarma. În 1958 absolvă Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău, facultatea Filologie și Istorie.

La 8 iunie 1960 se căsătoreşte cu Raisa Nacu, profesoară de limba română şi latină şi se angajează la revista "Nistru", publicaţie a Uniunii Scriitorilor din Moldova.

În 1968 apare volumul de versuri lirice "Numele tău", carte apreciată de critica literară drept cea mai originală apariţie poetică. Trei poeme din volum sunt intitulate: Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Brâncuși, iar alte două sunt închinate lui Nicolae Labiș și Marin Sorescu. Asemenea dedicații apar pentru prima oară în lirica basarabeană postbelică.

În 1973 trece în România ciuntită, în cadrul unei delegaţii de scriitori sovietici. Vizitează, la rugămintea sa, mănăstirile Putna, Voroneț, Sucevița, Dragomirna, Văratec, ocazie cu care face mărturisirea care i-a definit tot restul vieţii: "Dacă visul unora a fost să ajungă în Cosmos, eu viața întreagă am visat să trec Prutul".

La sfârşitul anilor '80, Vieru este foarte activ în cadrul Mișcării de Eliberare Națională din Basarabia, textele sale (inclusiv cântecele pe versurile sale) având un mare rol în deșteptarea conștiinței naționale a românilor din Basarabia. Vieru este unul dintre fondatorii Frontului Popular din Moldova și se află printre organizatorii și conducătorii Marii Adunări Naționale din 27 august 1989. Participă activ la dezbaterile sesiunii a XIII-a a Sovietului Suprem din RSSM în care se votează limba română ca limbă oficială și trecerea la grafia latină.

De-a lungul vieţii sale, Grigore Vieru a mărturisit mereu crezul său românesc, sfidând autorităţile sovietice.

În 1968 scoate volul "Bărbaţii Moldovei".Întregul tiraj este oprit, iar dedicaţia pentru Nicolae Testimiţeanu este scoasă.

Poezia pentru copii "Curcubeul" din 1970 elogiază tricolorul românesc, fiind interzisă de autorităţile sovietice la câteva zile de la apariţie. Cartea este retrasă din librării, iar autorul este acuzat de diversiune.

În 1988, în ziarul Literatura şi Arta din Chişinău apare primul text în grafie latină din Basarabia postbelică, autor fiind Grigore Vieru.

În 1989 obţine aprobarea autorităţilor sovietice de a publica săptămânalul Literatura şi Arta în alfabet latin, dar nu găseşte în Basarabia nicio maşină de scris cu asemenea litere. Mergând la Bucureşti pentru ajutor, autorităţile tărăgănează răspunsul, iar singurul anticariat de unde se putea cumpăra aşa ceva era închis. Situaţia este salvată de preotul Vasile Tepordei care aduce la gară o pungă în care se află cele 31 de semne metalice ale alfabetului latin, tăiate de acesta din propria mașină de scris. La Chișinău, semnele latine sunt sudate la o mașină de scris în locul celor chirilice, astfel că Literatura și arta devine primul ziar din Basarabia care începe să iasă sistematic în grafie latină.

În 1994 refuză să compună un alt imn naţional al Republicii Moldova, după ce comuniştii din Partidul Democrat Agrar renunţă la imnul "Deşteaptă-te române".

În 1993 este ales membru corespondent al Academiei Române.

În 2009, la vârsta de 74 de ani, moare în urma unui grav accident de circulaţie.

http://youtu.be/tNWQCbKavZg

http://youtu.be/OLLNYoLeoII