ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Într-un editorial publicat în ziarul Adevarul, Andrei Pleşu scrie despre necesitatea studierii religiei în şcoli. În luna noiembrie, Curtea Constituţională a decis că pentru studierea religiei va fi nevoie de o cerere expresa din partea parintelui, nu ca pana acum, când cel care nu voia trebuia să redacteze un document în acest sens.

Livrare gratuita in 24 de ore! Orice produs

Andrei Pleşu vine cu câteva argumente în sprijinul studierii acestei materii în şcoli: "A evacua religia din sfera culturii e, oricum, ilustrarea unei ignoranţe cronice cu privire la istoria artei, a literaturii, a învăţământului universitar, a identităţii spirituale europene şi planetare", spune Pleşu, care continuă: "iar dacă tot ce e tradiţie e „vetust“, atunci n-avem decât să ne naştem din nou, spălaţi pe creiere, voioşi să „sheruim“ un confortabil statut de fiinţe virtuale".

Andrei Pleşu vorbeşte şi despre opozanţii înverşuanţi ai studierii religie în şcoală, care se opun nu neapărat studierii religiei, ci sunt împotriva ortodoxiei: "Trebuie să recunoaştem că opozanţii orelor de religie din şcoli au ce au mai ales cu religia autohtonă. Dacă s-ar introduce cursuri de mitologie greacă, sau de filozofie buddhistă, cei „ofensaţi“ ar fi mult mai puţini. Or, normal este ca orice comunitate să aibă cultura propriei ei confesiuni. Să trăieşti într-un spaţiu creştin şi să n-ai habar ce este Eucharistia, ce sunt „tainele“, ce înseamnă Crăciunul, ce se întîmplă în timpul liturghiei, ce rost are icoana şi ce deosebiri sunt între catolici, ortodocşi şi protestanţi e o formă de incultură fudulă. Nu strică nimănui să ştie mai mult decît ştie şi să priceapă universul simbolic şi ritual al bunicilor săi. Şi, mai ales, nu strică nimănui să citească Scriptura, de vreme ce nici lectura Coranului, a Talmudului şi a Upanishadelor nu trece drept futilă în ariile culturale pe care le reprezintă".

Pleşu vorbeşte apoi despre modul în care sunt predate de către anumiţi profesori orele de religie, dar şi modul în care aceste ore se desfăşoară şi are un sfat pentru BOR: "Dacă insistă să se pronunţe în legătură cu organizarea învăţământului religios în şcolile publice, atunci trebuie început cu cei care asumă rolul de profesori".

În finalul articolului, Pleşu vorbeşte despre societatea zilelor noastre: "să nu ne speriem de pomană: nu religia ne va strica tineretul, ci lipsa manualelor de calitate, incultura veselă, standardizarea vieţii interioare, lipsa măsurii, a discernământului, a respectului pentru valori şi pentru beneficiile singurătăţii bine folosite...".