ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



În prezent, în România nu există un act normativ potrivit căruia înregistrările de convorbiri să se facă în mod legal, arată Asociaţia pentru Monitorizarea Justiţiei, într-un articol postat pe site.

Elefant.ro:Livrare gratuita in 24 de ore! Orice produs

În acest context, cei de la AMJUST se întreabă care "este nevoia simţită de SRI pentru a pune presiune în sensul adoptării" unei legi precum Big Brother, lege respinsă de Curtea Constituţională, recent. De asemenea, autorii articolului afirmă că acuzaţiile apărute împotriva lui Toni Greblă, membru al CCR, fac parte din dintr-o "răfuială între bande, fiecare aruncând în luptă toate mijloacele de care dispune pentru atingerea obiectivului".

Iată textul integral:

Ultima decizie a Curtii Constitutionale (din 21.01.2015) privind legea Big Brother readuce in discutie controversa legata de regimul juridic al probelor din dosarele penale constand din inregistrarea, de orice natura, a persoanelor urmarite.

Asa cum AMJ arata si anterior, in prezent in Romania nu exista un act normativ potrivit caruia astfel de inregistrari sa se faca in mod legal, Curtea Europeana a Drepturilor Omului statuand in acest sens in mod clar, in mai multe decizii.

Cu toate acestea, asa cum am aratat si in Rapoartele pe anii anteriori, in Romania, in proportie covarsitoare, daca nu in mod exclusiv, dosarele penale se fundamenteaza pe astfel de inregistrari, fara ca magistratii sa le cenzureze sau sa le inlature din dosare.

In aceste conditii, care este nevoia simtita de SRI de a pune presiune in sensul adoptarii unui asemenea act normativ?

Se asteapta poate, la o viitoare intrare a Parchetelor si instantelor in legalitate? Este apropiat momentul in care in Romania legea chiar va trebui respectata?

Miza este foarte mare daca SRI, folosindu-se de bratul sau “armat”, a trecut la represalii impotriva celor care adopta o pozitie contrara celei convenite initial.

Este evident ca noua decizie a Curtii Constitutionale nu a suras nici Pachetelor si nici SRI. Este de asemenea, evident ca, dupa esecurile anterioare, odata cu schimbarea Presedintelui, se spera la o alta decizie, la schimbarea raportului de forte din cadrul Curtii.

Atacul direct la judecatorii Curtii constitutionale este evident ca nu este facut pentru o finalitate in sensul condamnarii acestora.
Senatul nu va da niciodata aviz pentru arestarea lui Toni Grebla.

Pentru ca Toni Grebla si-a respectat partea de intelegere pentru care a fost numit judecator la Curtea Constitutionala.

Cat despre discutiile din mass-media legate de competentele domnului Grebla, acestea se incadreaza in acelasi registru cu retalierea din partea DNA si SRI.

Domnul Grebla a fost numit judecator la Curtea Constitutionala in decembrie 2013. Anterior era membru si chiar Presedinte al Comisiei Juridice din cadrul Senatului,

Comisie juridica responsabila cu supervizarea tuturor actelor normative la care domnii membrii introduceau cu dedicatie, amendamente, de multe ori fara legatura cu domeniul de reglementare.

Domnul Grebla a fost, totodata, cel care a impus la ultimele alegeri din octombrie 2012 pe Corina Dumitrescu in calitate de reprezentant al societatii civile in CSM, pozitie din care aceasta s-a remarcat prin pasivitatea totala la limita cu inexistenta.

Domnul Grebla a fost de la inceput parte a unui joc in care nu putea sa intre fara concursul SRI pe care Domnul Grebla a inteles la un moment dat sa il tradeze, punand interesele conducerii PSD deasupra ordinelor de serviciu.

Iar acum, domnul Grebla suporta consecintele, sau mai exact, i se atrage atentia (iar prin intermediul lui si celorlalti membri ai CC) asupra angajamentelor luate si i se cere in mod tacit sa isi revizuiasca atitudinea.

In aceasta disputa domnul Grebla este prezentat ca un martir cazut pe frontul apararii drepturilor omului si al Statului de drept, imagine in care restul acuzelor de coruptie palesc.

In realitate, in aceasta lupta nu exista baieti buni.

Toata aceasta “afacere” este o rafuiala intre bande, fiecare aruncand in lupta toate mijloacele de care dispune pentru atingerea obiectivului.

Pentru justitiabili si societatea civila rezultatul este neinteresant.

Asa cum nici pana acum absenta unui act normativ care sa reglementeze domeniul inregistrarilor nu a impiedicat magistratii sa dea avize de ascultare, sau sa judece si sa condamne in lipsa unui suport legal, nici in viitor nu vedem un impediment serios.

Ceea ce este interesant este ca acest nou scandal permite radiografia legaturilor inextricabile la nivel institutional tutelate de servicii si de coruptie.