ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Sărbătoarea Învierii Domnului este păstrată cu strictețe în Moldova, unde tradițiile și obiceiurile sunt transmise din generație în generație.

Un element central al sărbătorilor Pascale la moldoveni îl reprezintă pasca. Gospodinele fac pască dis de dimineață, după care o duc la Biserică pentru a fi sfințită în noaptea de Înviere. Dimineața, credincioșii mănâncă din sfânta pască în loc de anafură sau cunoscutul Paști.

Spre deosebire de alte zone, în Moldova, în noaptea de Înviere pe lângă slujba în care se cântă Hristos a Înviat, credincioșii marchează momentul cu împușcături sau pocnitori. Acestea au rolul de a alunga spiritele rele.

Tot în această noapte, fetele nemăritate merg la biserică și spală clopotnița cu apă neîncepută, iar dimineața se spală cu ea pe față pentru a fi îndrăgite de băieți neînsurați din sat. Potrivit tradiției, băieții care nutresc sentimente pentru fetele nemăritate trebuie să meargă la casele lor și să le ofere un ou roșu.

Vă prezentăm în continuare trei obiceiuri de Paşti din zona Vrancei

Încondeierea ouălor reprezintă un vechi obicei al tradiției românești în general și al Grupului de Acțiune Țara Vrancei, în particular. La nivelul GAL, alegerea ouălor care vor fi vopsite are loc miercurea din a patra saptămână de post iar vopsirea lor se face din joia mare până în ajunul Paștelui. Tehnica tradițională de vopsire a ouălor se face prin utilizarea chisitei - unealtă de încondeiere constituită dintr-un bețisor la capătul căruia se fixează un tub subțire din tablă, prin care trec unul sau trei fire de păr de porc. Interesant pentru zona GAL Țara Vrancei este faptul că femeile nu-și împrumută modelele folosite la vopsirea ouălor de Paște.

Hora cu scrânciob - este un obicei specific zonei Vrancea şi are loc în a doua zi de Paște. La acest eveniment se adună  toți locuitorii satului care asistă la datul în leagăn al tinerilor fete. Leagănul, numit și dulap sau scrânciob, este construit de tinerii feciori pentru fetele pe care le curtează. Acestea îi răsplătesc pe flăcăi pentru truda lor cu ouă roșii, pe care le țin în sân sau în buzunare. Se spunea că aceia ce au fost dați în scrânciob își vor îndeplini visurile, vor avea un an bogat și vor trece mult mai ușor peste greutăți. După zilele de Paști, scrânciobul era dezmembrat și depozitat de către feciorul care se ocupase de instalarea lui și nu se mai folosea decât anul următor la hora de Paști.

Vălăritul - este un alt obicei tradițional specific celei de-a doua zi de Paste. Flăcăi de însurătoare pleacă prin sat la gospodăriile în care sunt fete de măritat, unde aleargă după acestea prin livezi și prin curți până când le prind . În final, feciorii pleacă de la gazde omeniți cu ouă roșii, cozonac și pască.