ascultă articolul

Piata auto din România a fost caracterizată de Mihai Cune, business manager autovit.ro, drept una "instabilă şi imprevizibilă", iar blocajul a fost cauzat de timbrul de mediu introdus în data de 15 martie 2013, care taxează exclusiv emisiile de CO2, înscrise în cartea de identitate a maşinii. Potrivit statisticilor oferite de Mihai Cune, anul trecut s-au comercializat 57.710 de unităţi, comparativ cu 116.012 unităţi înregistrate în 2009.

Varianta de timbru de mediu introdusă în primăvară a fost, se pare, cea mai neinspirată propunere din lungul şir de schimbări ale taxei auto. Practic, acesta a omorât piaţa auto şi dealerii. Mai mult, a creat confuzie în piaţă, nu a stimulat atât de mult achiziţionarea de maşini nepoluante şi a blocat tranzacţiile cu maşini second-hand pe plan intern.

După intrarea în vigoare a noii taxe au fost favorizate mai ales maşinile produse înainte de 2000. Aceste maşini de peste 14 ani vechime au reprezentat în unele luni şi peste 30% din maşinile second-hand aduse în ţară, depăşind 8.000 de unităţi în iulie, faţă de doar 5.700 înmatriculări de maşini noi.

O piaţă auto sănătoasă, stabilă şi predictibilă poate fi creată la intersecţia a trei factori: mediul legal favorabil, stoparea micilor înşelătorii care decredibilizează piaţa auto internă şi, nu în ultimul rând, crearea cadrului pentru o concurenţă loială. Pentru primul factor, introducerea fiscalizării suplimentare a tranzacţiilor după a treia maşină vândută de către o singură persoană într-un singur an ar putea compensa o scădere a valorii timbrului de mediu, atât de necesară pentru o creştere a pieţei auto.

În ceea ce priveşte stoparea micilor înşelătorii, referindu-ne aici în primul rând la alterarea numărului de kilometri, introducerea pedepselor atât pentru modificarea numărului de kilometri, cât şi pentru comercializarea unei maşini cu kilometrajul modificat ar putea aduce un plus de credibilitate şi, deci, de optimism în ceea ce priveşte tranzacţiile.

Nu în ultimul rând, referindu-ne la eliminarea concurenţei neloiale, încurajarea unei competiţii sănătoase între dealerii auto şi ceilalţi vânzători de maşini, încurajarea creării de mici business-uri şi susţinerea celor blocaţi în piaţa gri ar putea reprezenta metode de adresare a acestei problematici.

Timbrul de mediu se aplică pentru autovehiculele din categoria M1, M2, M3 cu precizarea că pentru categoria de autoturisme cu normă de poluare Euro5, Euro4 şi Euro3 formula de calcul ia în proporţie de sută la sută emisia de CO2, iar pentru autoturismele cuprinse în normele de poluare non-euro, Euro 1 şi Euro 2 se aplică actuala formulă prevăzută prin Legea 9/2012, ce ia în calcul capacitatea cilindrică.

Pe de altă parte, potrivit lui Mihai Cune, anularea programului Rabla ar avea efecte și mai distructive în piață. Potrivit Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), românii au cumpărat, până în prezent, aproape 13.400 de autoturisme noi anul trecut prin intermediul acestui program, iar circa 19.900 de maşini mai vechi de zece ani au ajuns la casat. Din numărul total de autovehicule cumpărate, 690 au beneficiat de eco-bonusuri. AFM a alocat, în 2013, în primă fază, 135 de milioane de lei pentru 20.000 de tichete 'Rabla'. Ulterior, din noiembrie, numărul voucherelor a fost suplimentat cu 3.000 de exemplare.

Analiza din 2013 arăta că piaţa auto este foarte instabilă şi imprevizibilă. În contextul discuţiilor despre renunţarea la programul Rabla după 2014, marea întrebare este dacă anul acesta nu va fi o ediţie 'muribundă', caracterizată printr-un interes scăzut din partea celor implicaţi în program.

Dacă programul Rabla va avea rezultate slabe, şi dacă se vor pune în continuare beţe-n roate posesorilor de maşini care doresc să le vândă, nu ar fi exclus ca vânzările de maşini noi să continue trendul descendent şi în 2014.

La nivel declarativ s-a lăsat de înţeles că timbrul de mediu va suferi schimbări şi în 2014, însă este greu de crezut că aceste modificări vor apărea la început de an, astfel că efectele nefaste ale timbrului de mediu vor persista, iar oamenii vor mai păstra maşinile, ceea ce înseamnă o prelungire a blocajului pe piaţa internă.

Parcul auto naţional din România ajunsese, la finele anului 2012, la 5,71 milioane de unităţi, în creştere cu 26,8%, comparativ cu 2007, din acest total peste jumătate fiind reprezentate de maşinile mai vechi de 10 ani, potrivit datelor Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV).

Din punct de vedere al cotelor de piaţă ale producătorilor auto, se constată că la maşinile noi Dacia rămâne lider detaşat, cu 30,4%. Pe locurile următoare se clasează Volkswagen (10,4%), Skoda (8,9%) şi Ford (6,3%).

Vânzările de autoturisme noi în România au consemnat un trend descendent, volumul acestora situându-se, în 2013, la 57.710 unităţi, în scădere cu 50,2% faţă de 2009, în timp ce comercializarea de maşini second hand din import a cunoscut un avans de 4,23%, până la 221.852 unităţi, potrivit statisticilor autovit.ro.

Piaţa maşinilor noi a scăzut, începând din 2008 şi, deşi la început de 2013 era greu de crezut că mai este loc de scădere, cifrele finale au arătat contrariul. În trei din cele 12 luni vânzările au fost de sub 4.000 unităţi. Maximul de tranzacţii a fost atins în august (6.300 de maşini), aceasta fiind în general o lună slabă din punct de vedere al tranzacţiilor auto. În 2013 nu s-a mai putut vorbi de o sezonalitate cu maxim de vânzări primăvara şi toamna şi minim în mijlocul verii şi în decembrie. Piaţa a avut o evoluţie ştearsă tot anul.

Principalele explicații ar fi puterea scăzută de cumpărare, demararea Programului Rabla abia în luna iunie, dar mai ales faptul că peste 75% dintre maşini au fost achiziţionate de instituţii şi companii, persoanele fizice având o pondere modestă.