ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Nicolae Noica, fost ministru al Lucrărilor Publice, a făcut o hartă a cutremurelor care au avut loc în România începând cu 4 martie 1599 până în prezent și a ajuns la concluzia că există o ciclicitate.

[p] LIBRARIE.NET - Cărţile pe care le cauţi
"Problema aceasta a protecției seismice împotriva dezastrelor e o problemă de continuitate și de competență. Și de cunoașterea istoriei, până la urmă. Toată lumea spunea că între 1940 și 1977, la 37 de ani, se produce cutremurul și noi am spus că următorul cutremur trebuie să se producă la 37-40 de ani. Necunoscând bine istoria, uitați-vă, întorcându-ne în urmă, între 1802 și 1838, iar 37 de ani, în 1600, iar 37, deci apar niște momente în care apare un cutremur de adâncime 150 de kilometri, foarte adânc, și unele la 100 de kilometri, tot adânc, dar totuși... Ei, ce se întâmplă? Aceste grupări apar cu anumită frecvență, care m-a surprins și pe mine – 70 de ani, 70 de ani, 90 de ani. Ne punem un semn de întrebare. Următorul va fi la 70 de ani, deci 2040? Deci, sunt niște ciclicități și lucruri pe care nu putem să le interpretăm decât printr-o socoteală statistică și o cunoaștere corectă a istoriei”, a explicat Nicolae Noica la Digi24, prezentând un grafic al ciclicității acestor cutremure.

Ce înseamnă bulina roșie pe clădiri


Nicolae Noica este inventatorul sistemului cu bulina roșie aplicată clădirilor cu risc seismic. El este nemulțumit că de problema consolidării clădirilor au ajuns să se ocupe acum nespecialiștii și blamează firmele de construcție care vizează profituri mari pentru aceste lucrări.

CITEŞTE ŞI VIDEO Singura înregistrare audio a marelui cutremur din ’77. Au trecut 38 de ani de atunci GALERIE FOTO

Fostul ministru a explicat la Digi24 ce a urmărit atunci când a conceput sistemul cu bulina roșie pe clădiri:
„Am ținut să atragem atenția celor care locuiesc acolo că e un potențial pericol, nu că se prăbușește, nu trebuie să exagerăm. Și în același timp am atras atenția autorităților locale și centrale că este necesar să se facă consolidarea acestor blocuri”, a spus Nicolae Noica.

„Din păcate, anii trec și consolidările nu se fac. (...) Atunci când am plecat de la minister găsisem soluții, împreună cu colegii, ca aceste consolidări să se facă în patru, maxim șase luni, astfel ca oamenii să rămână acolo și să aibă siguranța că se face treaba”, a adăugat fostul ministru. „E o problemă de siguranță națională”, a subliniat Nicolae Noica.

El a spus că aceste lucrări nu sunt menite a aduce un câștig material firmelor de construcții și i se pare grav că acestea doresc câștiguri de peste 20 la sută. Fostul ministru mai spune că și în cazul celor 100 de clădiri depistate în mandatul său ca fiind cu risc seism, ulterior s-au găsit documente care atestau consolidări făcute la unele dintre ele, în 1977, după cutremur. Cu toate acestea, bulina nu a fost dată jos, dar fostul ministru nu știe de ce.

Ce soartă ar avea turnurile de sticlă din Bucureşti





Fostul ministru al Lucrărilor Publice spune că n-ar fi trebuit să fie autorizate construcții atât de înalte în centrul Bucureștiului, în zonele protejate.
„Toată lumea a dat voie să facă acest lucru și la un eventual cutremur, nu se va pune problema prăbușirii, ci, din cauza marilor deplasări, care ajung la un metru jumătate - doi metri la partea de sus – eu am văzut în 77, pe 4 martie, seara, la 9.30, acest lucru: deplasări de 1,5-2 metri – din cauza acestor deplasări, se vor sparge geamurile, pentru că peste tot, vedeți, mergem pe sistemul ăsta, și Doamne ferește să cadă în capul cuiva...”, a comentat fostul ministru la Digi24.

El a admis că, în principiu, aceste clădiri sunt urmărite de Inspecția de Stat în Construcții.

Pe de altă parte, Nicolae Noica spune că există în București zone mai periculoase pentru construcții înalte și există o hartă în acest sens. Sunt zonele unde există pământ nisipos și apă, a explicat fostul ministru.

„Spre exemplu, lângă Biserica Armenească, s-a dat aviz la o construcție înaltă de 80 de metri, pe care trebuia să o încastrezi în pământ 30 de metri. În momentul în care au început să facă săpăturile, pentru că s-a dezghețat mai repede decât se așteptau constructorii și nu luaseră măsuri, nisipul, apa de alături a ieșit și atunci s-a distrus Biserica Armenească, țineți minte că a fost o situație foarte gravă”, a povestit specialistul.