Ministrul Finanțelor, Darius vâlcov, a pus sub urmărire penală de către procurorii DNA, acuzat fiind de "trafic de influență în calitatea de primar al Municipiului Slatina" acum șase ani.

Pe rețelele de socializare circulă ipoteza că prin urmărirea penală împotriva sa, Vâlcov a fost pedepsit pentru accesele de independență față de forurile economice internaționale, în speță fiind vorba despre FMI.

[P] O istorie sinceră a poporului român - comanda online

Ca Ministru al Finanțelor, Vâlcov a fost unul dintre cei care au susținut că România nu mai are nevoie de un nou acord de asistență cu FMI, după ce actualul expiră în 2015. "Am depăşit de mult stadiul în care trebuie să vină profesorul să ne arate unde e tabla şi unde e uşa. Trebuie să avem doar dialog mult mai consistent cu mediul de afaceri”, afirma Vâlcov acum o lună.

Cele trei aspecte pe care Guvernul, respectiv FMI și Comisia Europeană nu se înțeleg sunt legate de Complexurile energetice Oltenia și Hunedoara, dar și liberalizarea prețurilor la gaze.

Astfel, în timp ce Guvernul român dorește re-organizarea celor două complexuri energetice, FMI și comisia Europeană cer privatizarea CE Oltenia și lichidarea CE Hunedoara. CE Oltenia și CE Hunedoara sunt alături de Electrica Muntenia ultimii furnizori de energie electrică rămași în patrimoniul statului român.

În ceea ce privește liberalizarea prețului la gaze, finanțatorii internaționali au propus ca termen 2018, în timp ce partea română vrea 2021.

Cazul lui Darius Vâlcov seamănă cu cel al deputatului Dan Radu Rușanu (PNL). Acum doi ani, la o discuție între Comisia de buget - finante a Camerei Deputatilor și reprezentanții FMI, liberalul Rușanu s-a opus ideii de privatizare a Transgaz,făcând o afirmație dură.

"Am putea discuta putin despre privatizarile pe care trebuie facute. Unele sunt binevenite, dar altele- cum e Transgaz, in contextul economic de astazi nu sunt personal incantat sa le sustin. Noi am mai facut privatizari sub influenta ca sa nu spun presiunea organismelor internationale care ne arata ca nu am fost deloc avantajati si ma refer la privatizarile din gaz", spunea el atunci. Iritat de această declarație, Erik de Vrijer a cerut presei să părăsească sala pentru continuarea discuțiilor.

Un an mai târziu, Rușanu era pus sub urmărire penală în dosarul "Carpatica". Acesta este acuzat de favorizarea infractorului şi influenţarea declaraţiilor în calitatea sa de președinte al Autorității de Supraveghere Financiară. Momentan, acesta se află în arest la domiciliu.