Părintele Arsenie Boca a început să-şi construiască chilia în timp ce se afla la Mănăstirea Sâmbăta. În anul 1943, la izvorul Văii Sâmbăta, lângă un povârniş aproape vertical, Părintele Arsenie Boca terasează stânca, foarte abruptă pe această parte a muntelui. În interiorul masivului de piatră, scobeşte o deschizătură pe care o lărgeşte în interior, cu intenţia de a realiza o chilie în inima muntelui.

Nu părintele a săpat singur chilia, aşa cum se crede. Părintele a lucrat cu oameni. În interiorul masivului, scobeşte o deschizătură cu înălţimea 1.65-1.75 metri şi lăţimea de 0.80 metri, pe care o lărgeşte în interior, cu intenţia de a realiza o chilie în inima muntelui. Ivindu-se fisuri în stâncă, construieşte o schelă suspendată în faţă, spre cursul văii, şi sapă o deschidere boltită de aproape 2 metri, înaintează cam 1 metru, după care lucrarea se opreşte. Chilia e un început, un hol din care urma să se desfacă o cameră în stânga, scrie jurnalul.ro.

"A renunţat pentru că a constatat că se infiltrează apa. Părintele a renunţat la această lucrare şi din motivul acesta, dar şi din teamă de a nu se face o legătură greşită între partizanii care se ascundeau prin aceşti munţi şi el. Părintele Arsenie Boca a fixat un loc socotit de retragere, care până la urmă nu a fost de retragere, nici pentru el şi nici pentru altcineva, pentru că e în apropiere o cabană turistică".

Cu toate astea, chilia părintelui Arsenie Boca este un loc de pelerinaj pentru turiştii care urcă special în acest loc pentru a fi îacolo unde a stat şi părintele. Lumânări ard neîncetat în chilie, iar mai multe fotografii şi portrete ale părintelui Arsenie Boca sunt prinse de pereţii stâncoşi ai chiliei, dovadă că oamenii îl preţuiesc şi nu îl uită.