ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



În momentul în care decideţi să postaţi poze pe Facebook sau pe alte reţele de socializare trebuie să conştientizaţi faptul că vă expuneţi unor riscuri, unul din acestea fiind că ele pot folosi în scopuri publicitare de orice companie.

Avocaţii, Bogdan Halcu, managing associate, şi Andreea Lisievici, senior associate ai firmei Ţucă, Zbârcea & Asociaţii au declarat pentru Ziare.com că reţeaua socială poate fi considerată spaţiu public, însă există unele nuanţări.

Cei doi avocaţi spun că atunci când setam postările ca fiind "publice", renunţăm la dreptul nostru de intimitate deoarece postarea respectivă devine accesibilă oricui, fie că vorbim de prieteni sau followeri cărora le apare în fluxul de ştiri, de alţi utilizatori care au un link direct la postarea respectivă sau chiar persoane care nu sunt logate sau nu au cont de Facebook şi care găsesc postarea respectivă prin motoare de căutare sau linkuri postate în alte parţi pe Internet.

"Practic, în momentul în care postezi ceva pe Facebook cu setare de audienţă publică, diseminarea informaţiei respective este teoretic nelimitată", au spus avocaţii citaţi.

Totusi, nici când utilizatorul are setarea de audienţă limitată la prieteni nu are intimitatea mai protejată căci oricare dintre acei prieteni poate re-distribui conţinutul în cauză.

Intr-o decizie recentă, Curtea de Apel Mureş a decis că "reţeaua de socializare Facebook nu poate echivala, sub aspectul controlului mesajelor difuzate cu o casuţă poştală electronică", iar profilul personal pe Facebook, "chiar dacă este accesibil doar prietenilor, adica unui grup restrâns de persoane, tot public este, oricare dintre 'prieteni' putând distribui informaţiile postate de titularul paginii, aspecte pe care reclamantul îl cunoştea".

Totusi, motivarea Curţii de Apel Mureş oferă şi posibila rezolvare a problemei: "dacă titularul restricţionează posibilitatea redistribuirii, ceea ce se poate realiza prin restrângerea audienţei la liste de prieteni sau persoane selectate, ar rezulta ca acel conţinut nu mai are caracter public", explică sursele citate.

În cazul companii care ar putea folosi datele personale pentru campanii publicitare, fără consimţământul proprietarilor, cei doi avocaţi spun că există mai multe posibilităţi disponibile.

"Mai întâi, în ce priveşte protecţia datelor cu caracter personal, persoana poate face plângere la Autoritatea Naţională pentru Supravegherea Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, care poate face controale şi aplica sancţiuni operatorilor din România care prelucrează ilegal date cu caracter personal (cum este imaginea). In măsura în care operatorul de date este în străinătate însă, lucrurile se complică, mai ales dacă este în afara Uniunii Europene", susţin avocaţii citaţi.

Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe prevede că utilizarea unei opere (inclusiv fotografie) care conţine un portret fără consimţământul persoanei reprezentate în acest portret şi fără ca acest consimţământ să fie implicit, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei la 30.000 lei (suma se dublează în cazul persoanelor juridice care folosesc fără drept portrete în scop comercial).

"Constatarea şi sancţionarea contravenţiei întră în sarcina Poliţiei, către care trebuie inaintată plângerea de către persoana care se consideră lezată", au adăugat avocaţii.

"Bineînţeles, în toate cazurile persoana care consideră că a suferit un prejudiciu prin folosirea unei fotografii în care este portretizată, se poate adresa instanţei pentru a solicita încetarea vătămării şi acoperirea prejudiciului suferit. Poate fi vorba atât de un prejudiciu material (cum este cazul în care fotografia ar fi folosită în scop comercial) cât şi de un prejudiciu moral (atingeri aduse reputaţiei, de exemplu) ", au conchis aceştia.