Armenia a comemorat vineri un secol de la începutul deportărilor şi masacrelor din Imperiul Otoman, în timpul Primului Război Mondial, eveniment la care au participat președiinții Rusiei și Franței. În paralel, Turcia a marcat începutul bătăliei de la Gallipoli.

Ceremonii de aducere aminte au avut loc, de altfel, in toate colturile lumii. De la Teheran la Montevideo, de la Ierusalim la Berlin. Chiar dacă nu a fost prezent la ceremoniile de la Erevan, președintele american Barack Obama a transmis un mesaj, in care a vorbit de ”atrocitățile în masă” comise acum un secol, evitând însă să folosească termenul de ”genocid”, scrie La Repubblica.

La Erevan au fost depuse coroane de flori şi a fost păstrat un minut de tăcere în memoria celor un milion şi jumătate de victime, canonizate ieri de Biserică. În capitala armeană au fost prezenți preşedinţii francez Francois Hollande şi rus Vladimir Putin.

Armenia şi alte aproximativ 20 de ţări consideră că a fost vorba de un genocid. Până în prezent, genocidul comis împotriva armenilor între 1915 și 1917 a fost recunoscut oficial de 22 de țări și de mai multe organizații internaționale, inclusiv de Parlamentul European.

Turcia nu acceptă însă ca evenimentele tragice ce au avut loc la începutul secolului trecut în estul Anatoliei să fie catalogate drept genocid, Ankara vorbind de represalii împotriva unui popor care s-a aliat cu "dușmanul rus" în primul Război Mondial. Totodată, Ankara susține că cifra de 1,5 milioane este exagerată și că numărul victimelor este de ordinul a câtorva sute de mii.

De altfel, pentru a pune în umbră ceremoniile de la Erevan, autorităţile turce marchează astăzi 100 de ani de la un alt eveniment important al primei deflagraţii mondiale: bătălia de la Gallipoli, una dintre cele mai sângeroase şi lungi.

Prinţul Charles al Marii Britanii, dar şi premierii Australiei şi Noii Zeelande au mers la locul confruntărilor care au durat 9 luni. Peste 140 de mii de oameni, potrivit unor surse, au murit în această campanie, incluzând 10 mii de militari australieni şi neo-zeelandezi.

Pentru Turcia, bătălia de la Gallipoli are şi o semnificaţie specială, fiind momentul afirmării comandantului Mustafa Kemal Ataturk, cel care avea să devină fondatorul statului laic, aminteşte France Presse.