ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Centrul European de Studii în Probleme Etnice (CESPE) al Academiei Române a fost amendat cu 8.000 de lei de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), după concedierea lui Cristian Gojinescu, cercetător care a reclamat la CNCD, la sfârșitul lunii ianuarie, atât Raportul pe marginea proiectului Legii Educaţiei Naţionale privind situaţia minorităţilor din perspectiva egalităţii de şanse, în special cu privire la cea maghiară, şi la studiul "Slăbirea comunităţii româneşti din Harghita - Covasna", date publicităţii de CESPE în 2010 şi, respectiv, 2012.

Colegiul director al CNCD a sancţionat Centrul European de Studii în Probleme Etnice, reprezentat prin Radu Baltasiu, director, cu amendă contravenţionala în valoare de 8.000 de lei.
Desfacerea contractului de muncă venită ca o reacţie la o petiţie formulată către CNCD reprezintă victimizare.

Profesorul Radu Baltasiu a susținut însă că demiterea lui Cristian Gojinescu nu a avut legătură decât cu absențele sale de la locul de muncă. Mai mult, șeful CESPE susține că afirmațiile reclamate la CNCD au fost citate dintr-un studiu... maghiar.
Concedierea dlui. Gojinescu Cristian nu are legătură cu hotărârea CNCD. Concedierea s-a petrecut în condițiile Codului Muncii datorită absențelor repetate de la serviciu. Dl. Gojinescu se poate adresa instanței de judecată dacă se consideră nedreptățit.

În ce privește hotărârea CNCD, aceasta va fi contestată în instanță de judecată deoarece textele la care se face referire aparțin unor autori maghiari, doar citați în materialul Centrului și nu sunt termeni sau sintagme ale autorului. Astfel CNCD a sancționat pentru acești termeni Centrul deși ei aparțin următorilor autori: Csata Istvan și Kiss Tamas.  
Având în vedere aceste clarificări considerăm subiectul închis. Centrul European pentru studii în probleme etnice nu dorește să se implice într-un scandal public artificial creat din rațiuni injuste și motivat de false argumente.

Pe de altă parte, CNCD a considerat discriminatoare și următoarea afirmație din studiul "Slăbirea comunităţii româneşti din Harghita - Covasna":
Elitele maghiare au chiar un aparat conceptual care denotă preocuparea pentru organizarea-influenţarea proceselor demografice. Astfel, principala lor grijă este asigurarea "reproducerii etnice maghiare". Din acest punct de vedere, familiile mixte, în special acelea unde "femeile maghiare nasc copii români" primesc o atenţie specială.

ActiveWatch – Agenția de Monitorizare a Presei a trimis, în 25 aprilie 2012, o scrisoare deschisă Academiei Române, în care se susținea faptul că studiul "Slăbirea comunității Românești din Harghita și Covasna" este "o simplă propagandă naționalistă și că autorii lui l-au întocmit nerespectând rigorile științifice".

Câteva citate din studiul "Slăbirea comunităţii româneşti din Harghita - Covasna":


  • Scopul cercetării a fost analiza calităţii vieţii comunitare româneşti în special, al potenţialului de convieţuire în arealul menţionat.

  • Judeţele Harghita-Covasna stau sub semnul unei urgenţe, urgenţe mute, pentru că nimeni dintre cei care ar trebui să vegheze asupra integrităţii comunităţii nu îşi asumă vreo reacţie. Urgenţa mută reprezintă sentimentul colectiv al neputinţei, corelat cu sentimentul abandonului-retragerii statului român din societate. Este un sentiment de substrat, identificabil prin cercetarea calitativă întreprinsă. Urgenţa şi abandonul, pe de o parte, credinţa ortodoxă care „îi mai ţine", pe de altă parte, compun cadrul simbolic al existenţei comunităţii minoritare româneşti.

  • Majoritarii maghiari îşi supraîntăresc comunitatea sub umbrela Geopoliticii maghiare a Bazinului carpatic, în timp ce minoritarii români, lipsiţi de suportul general al societăţii şi al statului se masifică, rămân fără comunitate. Principalul instrument al acestei geopolitici este puterea simbolică. Subordonat acestei geopolitici este un complex de acţiuni administrative, economice şi educaţionale.

  • Am constatat absenţa aproape totală a preocupărilor din partea statului român şi a societăţii civile de a cunoaşte problematica spaţiului şi de a oferi răspunsuri în plan strategic-naţional. Astfel, pe de-o parte, majoritarii din cele două judeţe au în fundal puterea simbolică, prezentă peste tot în ecologia locuirii, în special în spaţiul şcolar, administrativ. Pe de altă parte, ceilalţi, românii, se transformă din comunitate simbolică în minoritate statistică.

  • Românii au statutul de naţiune tolerată, iar sentimentul asociat este teama. Astfel, etnicii minoritari sunt încurajaţi prin frică nespecifică şi prin cultivarea unui pragmatism parţial, suspendat deasupra identitarului etnic propriu, să-şi uite determinantele colective ale identităţii. Dincolo de aceasta, există un ansamblu de vecinătăţi care funcţionează acceptabil, chiar foarte bine în unele zone. Nici nu poate fi altfel, vecinătatea reclamă întrajutorarea.

  • Singurele formule instituţionale care mai protejează viaţa comunitară românească sunt Biserica şi Şcoala. Biserica ortodoxă are însă nevoie de mult mai mult suport logistic în teritoriu, în timp ce şcoala îşi pierde treptat rolul, fiind la îndemâna autorităţilor locale neromâneşti.

  • Sunt localităţi unde interlocutorii ne-au relatat că tinerii maghiari sunt susţinuţi să-şi găsească loc de muncă atât de către întreprinzătorii maghiari cât şi de către autorităţile locale. Întreprinzătorii maghiari controlează munţii şi economia locală. Totodată, etnicii maghiari domină (ca şi până în 1989 de altfel) autoritatea locală. În felul acesta, chiar dacă populaţia în ansamblu îmbătrâneşte, tinerii sunt efectiv încurajaţi să se stabilească în sat, în timp ce românii nu-şi pot găsi locuri de muncă nici în administraţie, nici în economia locală pentru că ... sunt români (nu cunosc limba maghiară, cunoaşterea limbii române încetând să mai fie o cerinţă).