Redactor: Cine este Gabriela Cosmina Calițescu și cum a început acest drum?

Gabriela Cosmina Calițescu: Sunt jurnalist, realizator și moderator de televiziune,  mai exact la Televiziunea Liberă Nasul Tv singura televiziune pentru oameni și în sprijinul lor , dar, înainte de toate, sunt un om care a ales să rămână aproape de oameni. Parcursul meu profesional a trecut prin mai multe etape, de la proiecte educaționale pentru copii până la emisiuni dedicate problemelor reale ale cetățenilor și drepturilor și libertăților fundamentale.

Am început prin proiecte precum „Caravana Isteților”, unde am lucrat foarte mult cu copii și am abordat teme precum educația rutieră, sănătatea, sportul și protecția mediului. Pentru mine, educația a însemnat întotdeauna mai mult decât transmiterea unor informații. Înseamnă să-i înveți pe oameni să-și cunoască drepturile, responsabilitățile și să aibă curajul să pună întrebări.

Când începe etapa jurnalismului dedicat în mod direct problemelor cetățenilor?

Din 2017, când am realizat emisiunea „Pentru oameni” la Nașul TV. A fost o etapă foarte importantă pentru mine, pentru că am început să aduc în fața publicului oameni cu probleme reale în relația cu instituțiile statului.

Nu am vrut să fac o televiziune în care omul simplu să fie doar spectator. Am vrut să-i ofer posibilitatea să vorbească.

Au venit oameni care se considerau nedreptățiți, oameni care nu găseau răspunsuri, oameni care încercaseră să rezolve anumite probleme pe căi instituționale și nu se simțeau ascultați.

În multe dintre aceste situații am plecat de la Constituția României și de la drepturile pe care aceasta le garantează cetățenilor.

De ce a fost atât de importantă Constituția pentru emisiunile dumneavoastră?

Pentru că un cetățean care nu își cunoaște drepturile este mult mai vulnerabil.

Am considerat și consider că jurnalistul trebuie să explice, să întrebe și să pună instituțiile în fața propriilor responsabilități. Nu spun că jurnalistul trebuie să dea sentințe. Asta este treaba justiției și a instituțiilor competente. Dar jurnalistul trebuie să întrebe: „De ce?”, „În baza cărui articol?”, „Care este dreptul cetățeanului?” și „Cine răspunde?”.

Pentru mine, acesta este unul dintre sensurile jurnalismului.

În 2020 apare o nouă etapă, prin emisiunea „Să vorbim despre tine”. Ce s-a schimbat?

Practic, am dus mai departe aceeași idee, dar într-un context social complet diferit.

A venit pandemia, iar societatea românească a intrat într-o perioadă în care drepturile și libertățile oamenilor au devenit teme extrem de controversate.

Prin „Să vorbim despre tine” am vrut să existe un spațiu în care oamenii să poată vorbi despre ceea ce li se întâmplă, despre relația lor cu autoritățile și despre modul în care înțeleg drepturile pe care le au.

Documentele CNA confirmă că emisiunea era realizată și moderată de mine și că au fost abordate inclusiv probleme privind instituțiile statului, polițiști, drepturile cetățenilor și teme legate de Constituție.

Ați primit numeroase sancțiuni CNA în această perioadă. Cum le-ați perceput?

Eu le-am perceput ca pe o formă de presiune asupra jurnalismului care nu acceptă înregimentarea politică.

Vreau să fac însă o distincție importantă. Documentele oficiale CNA consemnează sancțiunile și motivele pentru care au fost aplicate. Eu vorbesc despre propria mea interpretare a ceea ce s-a întâmplat și despre experiența mea profesională.

Dacă ești jurnalist și alegi să nu fii înregimentat politic, dacă alegi să rămâi ceea ce eu numesc „câinele de pază al societății”, atunci intri inevitabil în conflict cu cei care nu vor să fie întrebați.

Eu nu am vrut să fiu jurnalistul unei formațiuni politice. Am vrut să fiu jurnalistul cetățeanului.

Ce arată documentele despre acea perioadă?

Arată că Nașul TV a fost sancționat în mod repetat de CNA.

De exemplu, în septembrie 2021 a fost anunțată o amendă de 30.000 de lei pentru postul Nașul TV. În octombrie 2021, CNA a anunțat o amendă de 60.000 de lei pentru postul de televiziune, inclusiv în legătură cu o ediție a emisiunii „Să vorbim despre tine”, iar în aceeași ședință a fost anunțată o altă amendă de 40.000 de lei pentru „Starea de libertate”. În noiembrie 2021 a fost anunțată o amendă de 100.000 de lei pentru Nașul TV.

CNA și-a motivat sancțiunile prin prevederile legislației audiovizuale privind, între altele, informarea corectă, echilibrul și modul de prezentare a unor subiecte.

Eu, însă, am văzut și ce s-a întâmplat în teren, am văzut reacția sistemului și am văzut cum anumite etichete au fost preluate ulterior în presă.

De aceea consider că sancțiunea administrativă a fost doar o parte a problemei.

Vorbiți și despre stigmatizare?

Da.

Când nu ești înregimentat politic, când alegi să pui întrebări indiferent cine este la putere, poți deveni incomod.

Iar mecanismul este simplu: ești amendat, ești stigmatizat, iar apoi apar materiale care preiau, uneori aproape „copy-paste”, aceeași etichetă.

Pentru mine, aceasta este una dintre armele politice folosite împotriva celui care apără drepturile cetățeanului și democrația.

Este poziția mea, rezultată din experiența mea directă.

Nu spun că fiecare articol critic la adresa mea a fost comandat politic. Spun că am constatat un mecanism de stigmatizare pe care l-am trăit personal.

Ați folosit expresia „câinele de pază al societății”. Ce înseamnă pentru dumneavoastră?

Înseamnă că jurnalistul trebuie să supravegheze puterea, indiferent cine deține puterea.

Nu trebuie să fii câinele de pază al unui partid. Nu trebuie să fii câinele de pază al unui om politic. Trebuie să fii câinele de pază al societății.

Să întrebi atunci când nimeni nu mai întreabă.

Să vorbești despre omul pe care nu îl mai ascultă nimeni.

Să mergi la instituție și să întrebi de ce.

Să citești Constituția.

Să citești legea.

Să nu accepți ca drepturile oamenilor să devină doar niște cuvinte într-un document.

27 martie 2021 este un alt moment important. Ce s-a întâmplat în Piața Universității?

Pe 27 martie 2021 am fost unul dintre inițiatorii protestului spontan din Piața Universității pentru redeschiderea magazinelor după ora 20:00.

Protestul a fost inițiat de mine și de încă trei reprezentanți ai Stării de Libertate.

Contextul era cel al restricțiilor impuse în perioada pandemiei. Pentru mine, acel moment a reprezentat trecerea de la dezbaterea din studio la implicarea directă în spațiul public.

Nu am mai fost doar jurnalistul care vorbea despre problema oamenilor. Am fost și cetățeanul care a considerat că trebuie să iasă în stradă și să își exprime public poziția.

Protestele din acea perioadă sunt documentate și de presa națională, inclusiv prin relatări AGERPRES despre manifestațiile din Piața Universității și Piața Victoriei. Rolul celor patru inițiatori este însă un aspect pe care îl pot susține prin documentele și materialele originale ale evenimentului.

Ați continuat să participați și la dezbateri instituționale?

Da.

Un capitol important al activității mele îl reprezintă participarea la dezbateri publice inițiate de Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Apărării Naționale.

Am participat în calitate de jurnalist și am pus în discuție probleme care țin de drepturile omului, Constituție, democrație și relația dintre instituții și cetățean.

Există minutele și documentele fiecărei dezbateri, iar acestea consemnează participarea mea.

Nu spun acest lucru pentru a-mi atribui un titlu. Îl spun pentru că este parte din activitatea mea profesională documentată.

De ce ați considerat important să fiți prezentă la aceste dezbateri?

Pentru că jurnalistul trebuie să fie acolo unde se iau decizii și unde se discută lucruri care îi afectează pe oameni.

Nu poți vorbi despre drepturile cetățenilor doar dintr-un studio.

Trebuie să mergi la instituție.

Să întrebi.

Să asculți.

Să consemnezi.

Și apoi să te întorci la oameni și să le spui ce ai aflat.

Cum definiți astăzi relația dintre jurnalism și democrație?

Fără presă liberă, democrația este vulnerabilă.

Dar presa liberă nu înseamnă presa care spune ceea ce vrea un partid. Înseamnă presa care poate pune întrebări tuturor.

Eu nu cred în jurnalismul de galerie: astăzi aperi un partid, mâine ataci alt partid.

Eu cred în jurnalismul care apără cetățeanul.

Ați avut și momente în care CNA a sancționat postul pentru conținutul emisiunilor. Cum priviți retrospectiv aceste situații?

Ca parte dintr-o perioadă extrem de dificilă pentru presa românească.

Dar vreau să existe și cealaltă perspectivă. CNA are competențe legale și emite decizii, iar acestea trebuie prezentate exact așa cum sunt.

În același timp, jurnalistul are dreptul să conteste interpretarea acelor decizii și să spună dacă se consideră nedreptățit.

Eu asta fac.

Nu cer nimănui să preia punctul meu de vedere fără să îl verifice.

Cer doar ca și punctul meu de vedere să fie ascultat.

Activitatea dumneavoastră a început cu proiecte pentru copii. Cum se leagă acel început de ceea ce faceți astăzi?

Se leagă foarte mult.

În „Caravana Isteților” vorbeam cu copiii despre educație, siguranță, sănătate, sport și responsabilitate.

Astăzi vorbesc cu adulții despre Constituție, drepturi, instituții și democrație.

În fond, este aceeași idee: să îi înveți pe oameni să nu fie spectatori în propria lor viață.

Dacă ar fi să rezumați în câteva cuvinte aproape un deceniu de activitate publică, ce ați spune?

Că am ales oamenii.

Am ales să vorbesc despre cei care nu au microfon.

Am ales să pun întrebări.

Am ales să citesc Constituția.

Am ales să nu mă înregimentez politic.

Și am ales să rămân ceea ce cred că trebuie să fie jurnalistul: câinele de pază al societății.

Poate că această alegere mi-a adus controverse, sancțiuni și stigmatizare.

Dar, dacă ar trebui să aleg din nou, aș alege să rămân liberă editorial.

Pentru că jurnalistul nu trebuie să aparțină puterii.

Jurnalistul trebuie să aparțină adevărului și oamenilor.

Închei cu un Motto al meu: