În Aula festivă a Academiei Române – filiala din Timișoara a avut loc astăzi deschiderea Congresului Internațional al Culturii Române, cu tema „Unitatea limbii și a culturii româneˮ. Aflat la prima ediție, Congresul s-a bucurat de prezența Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului și a președintelui Academiei Române, Acad. Ioan-Aurel Pop. 

Cuvântul de deschidere a aparținut Acad. Ion Păun Otiman, președintele Academiei Române – filiala Timișoara, care a mulțumit tuturor membrilor filialei, cercetătorilor și profesorilor care s-au dăruit activității de cercetare cultural-științifică.

 

Invitatul special al acestei primei ediții a fost Acad. Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române, care a susținut conferința cu tema: „Cultura română și dimensiunea istorică în Banatul medievalˮ. De asemenea, pentru că ziua de 15 iunie reprezintă un reper important pentru cultura noastră națională, Președintele Academiei Române a vorbit și despre rolul lui Mihai Eminescu pentru istoria, cultura și limba română.

 

În continuare Părintele Mitropolit Ioan a susținut referatul intitulat „Unitatea prin cultură și credințăˮ, unde a evidențiat că unirea românilor are ca fundament rugăciunea lui Iisus și a fiilor unui neam. „Hristos s-a rugat ca toți să fie una și binecuvintează unitatea și îi dă numeralului unu o contație majoră, în care iubirea transcende cifra. Realizarea unității unui popor, nu este doar rezultatul unor acțiuni politice, militare și diplomatice, ci este și rodul rugăciunii lui Hristos și a fiilor unui neam. În acest sens vedem în procesul de unire al românilor, și pe cei mai înalți fii ai Bisericii. La baza unității unui neam stau și iubirea, cultura, limba și graiul, toate acestea generând conștiința unității, ca valoare de ordin divino-uman. Unitatea este o dorință sfântă, izvorâtă din Rugăciunea lui Iisusˮ a precizat Părintele Mitropolit Ioan.

 

A luat cuvântul, apoi, Prof. Univ. Dr. Crișu Dascălu, cercetător științific I la Institutul de Studii Banatice Titu Maiorescu, care a  prezentat lucrarea Enciclopedia Banatului, volumul „Literaturaˮ, ediția a II-a. La Congresul Internațional al Culturii române au participat academicieni, reprezentanți ai diplomației românești și ai administrației județene, europarlamentari, clerici, cercetători, profesori, studenți, precum și numeroși oameni de cultură din întreg Banatul. Participanții la eveniment s-au bucurat și de expoziția „Marea Unire reflectată în documentele de arhivăˮ, ce a fost realizată de Arhivele Naționale, Serviciul Județean Timiș.

 

În după-amiaza aceleiași zile, lucrările Congresului au continuat pe cele patru secțiuni propuse: Marea Unire, în perspectivă istorică; Slova tipărită, Biblioteci, cărți, presă; Biserica, Școala și Limba; Literatură și Memorialistică.

 

Prima ediție a Congresului Internațional al Culturii Române a fost organizat de Academia Română – filiala Timișoara, Institutul de Studii Banatice „Titu Maioreascuˮ,  în colaborare cu Consiliul Județean Timiș, Biblioteca Județeană „Lucian Blagaˮ din Alba Iulia, Societatea Enciclopedică a Banatului, Consiliul Local și Primăria comunei Giroc.

 

Parteneri în cadrul evenimentului au fost Mitropolia Banatului, Universitatea Politehnică din Timișoara, Institutul de Cultură a Românilor din Voivodina (Serbia), Consulatul General al României la Gyula (Ungaria), Arhivele Naționale – Serviciul Județean Timiș, Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, Uniunea ziariștilor profesioniști din România și Asociația Română de Istorie a Presei.