ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Creştinii ortodocşi îl prăznuiesc la 27 octombrie duminică pe Cuviosul Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor  ale cărui sfinte moaşte se păstrează în Catedrala patriarhală.

Și noaptea trecută, mii de oameni au aşteptat ore bune la rând pe Dealul Mitropoliei pentru a ajunge să se roage la moaştele sfântului. Înarmaţi cu răbdare, aproximativ 50.000 de credincioşi au trecut pe la racla scoasă în curtea Patriarhiei, în toate cele trei zile ale praznicului, iar câteva sute au avut nevoie de îngrijiri medicale.

Cuviosul Dimitrie cel Nou s-a născut în satul Basarabi, aflat la sud de Dunăre, la 2-3 kilometri depărtare de cetatea Rusciuc.

Părinţii Sfântului erau ortodocşi, de origine valahă şi se îndeletniceau cu agricultura şi cu creşterea vitelor. Deşi nu s-au păstrat multe documente scrise în legătură cu data naşterii Sfântului Dimitrie, se crede că aceasta s-ar fi întâmplat prin sec. XIII, pe vremea împăraţilor Petru şi Ioniţă Asan ai statului româno-bulgar.

Ocupaţia de bază a tânărului Dimitrie era tot creşterea animalelor, ca şi a părinţilor săi, dar adevărata sa vocaţie era aceea de a-L sluji pe Hristos. De aceea, încă din tinereţe, a intrat în viaţa monahală. Nu se poate afirma cu certitudine unde şi-a început viaţa monahală tânărul Dimitrie, dar sunt păreri că acesta ar fi dus o viaţă pustnicească, într-o peşteră ce se afla în apropierea satului său natal, pe marginea Lomului. Luând însă în considerare faptul că în prima jumătate a sec al XIII-lea exista o viaţă monahală destul de bine organizată, este foarte probabil ca tânărul Dimitrie să-şi fi început viaţa monahală într-o comunitate monahală mai bine cunoscută, ca de pildă cea de la Basarabi, din sudul Dobrogei (Sciţia Mică).

Este posibil ca supranumele de Basarabov să i se fi dat în legătură cu această mănăstire, astfel de numiri întâlnindu-se şi în cazul altor mari nevoitori ai vieţii noastre monahale: Nicodim de la Tismana, Daniil Sihastrul, Paisie de la Neamţ, Calinic de la Cernica.

Tradiţia spune că pe când îşi păştea turma pe malul răului Lom, Dimitrie a călcat din nebăgare de seama un cuib de pasăre cu pui. Cuviosul s-a simţit vinovat şi şi-a pedepsit piciorul care greşise, mergând desculţ 3 ani, fie iarnă, fie vara.

Milostenia a rămas în sufletul lui şi atunci cînd a intrat monah la un schit cu chilii adăpostite în peşteri săpate pe malul râului. Acolo a petrecut ani în şir în post aspru şi rugăciune, izolat cu totul de lume şi de ceilalţi monahi. Credinţa lui Dimitrie Basarabov a fost înălţată cu mare smerenie prin rugăciuni, iar intensitatea trăirii sale a fost mântuitoare căci, odată cu moartea, trupul lui nu s-a descompus.

Moaştele Sfântului aveau să fie descoperite atunci când au crescut apele Lomului, surpând intrarea în peştera Sf. Dimitrie. O copilă bolnavă a avut o viziune despre locul unde se aflau moaştele Sfântului, viziune pe care a povestit-o părinţilor. Aceştia au anunţat preoţii Bisericii, care adunându-se cu sobor mare la locul indicat de copilă, au descoperit acolo, în albia râului, moaştele întregi ale Sfântului.

În timpul Războiului ruso-turc, dintre 1769 şi 1774, pentru ca cinstitele moaşte să nu fie profanate de ostaşii musulmani, generalul rus Petru Saltacov a poruncit că ele să fie duse în Rusia. Ajungând cortegiul cu raclă în Bucureşti, un negustor bogat cu numele Hagi Dimitrie şi mitropolitul Grigorie al II-lea al Ţării Româneşti, l-au rugat pe generalul rus să lase cinstitele moaşte ale Sfântului Dimitrie cel Nou poporului român şi Mitropoliei ţării, ca o mângâiere pentru pagubele şi suferinţele îndurate de români în timpul acelui război.

Şi astfel moaştele, înconjurate de aura minunilor săvîrşite, au fost aşezate cu mare cinste în Biserica Patriarhală de la Mitropolia din Bucureşti în iulie 1774. Mâna dreapta a Sfântului a fost trimisă, totuşi, la Kiev, unde se crede că se păstrează şi astăzi. În felul acesta, Sfântul Dimitrie cel Nou sau Basarabov a devenit ocrotitorul Bucureştiului şi al întregii Ţări Româneşti.

An de an, timp de câteva zile în preajma sărbătorii din  27 octombrie, zeci de mii de credincioşi vin în pelerinaj la sărbătoarea Sfântului Dimitrie cel Nou şi sunt prezenţi la slujba pomenirii sale .