Cu doar o zi înainte ca miniștrii de interne din statele UE să ia în discuție reformarea legislației europene în materie de azil și după ce cancelarul german, Angela Merkel, a părut să excludă posibilitatea unei relaxări a datoriei Italiei, tensiunile între Roma și Bruxelles ating cote maxime. 

 

În timp ce UE a lansat negocierile pentru bugetul 2021-2027, iar România și alte state din Europa de Est analizează din nou, cel puțin declarativ, adoptarea euro, Italia virează spre euroscepticism și pune sun semnul întrebării viitorul monedei unice și al proiectului european.

Angela Merkel a afirmat pentru un cotidian german că principiul solidarității între țările membre ale zonei euro nu înseamnă o împărțire a datoriilor, cu trimitere la noul guvern italian, format de Liga Nordului și Mișcarea 5 Stele, la o zi după ce acesta depusese jurământul. În replică, Matteo Salvini, noul ministru de interne pune degetul pe o altă rană, susținând că Italia nu poate fi „tabăra de refugiați a Europei” și că „timpul bun pentru clandestini a trecut: pregătiți-vă să împachetați”.

 

Noul guvern al Italiei, de orientare eurosceptică, ajunge la putere într-un moment în care datoria Italiei se apropie de 132% din PIB, atingând uriașa sumă de 2.263 de miliarde de euro. Economia stagnează și creează prea puține locuri de muncă, rata șomajului este în creștere și pune presiune pe salarii, birocrația rămâne greoaie, taxele sunt mari și corupția persistă. Sistemul bancar italian, unul dintre cele mai vechi din Europa, se clatină de ani buni și rezistă la limita subzistenței datorită sprijinului acordat de BCE, arată www.economica.net.  Nemulțumirea italienilor amintește de mesaje auzite, în ultimii ani, în multe state UE: industria a rămas în urmă, și-a pierdut competitivitatea din cauza limitărilor impuse de reglementările europene și de apartenența la euro. Sistemul european este părtinitor, înclină balanța în favoarea Germaniei și a modelului Nordic, iar clasa politică era acuzată că servește doar interesele băncilor și nu apără interesele Italiei la Bruxelles. 

 

Noua majoritate dorește impunerea rapidă a unui impozit în două trepte, de 15% si 20%, introducerea unui venit universal de 780 de euro pe lună, reducerea vârstei de pensionare și lansarea unor mari investiții de stat în infrastructură. Cu un economist ca Paolo Savono în componență, care a vrut ieșirea Italiei din zona euro și un  Matteo Salvini, care a răspuns acuzelor din presa internațională că e ”mai bine să fii barbar decât lacheu al Bruxellesului”, noul guvern italian va fi cu siguranță în centrul atenției pe toată durata funcționării sale.