Creșterea productivitații resurselor este cea mai stringentă problemă a României
Este bine cunoscut faptul că productivitatea resurselor - calculată ca un raport între produsul intern brut și cantitatea de materii prime utilizate la nivel macroeconomic - reprezintă un indicator extrem de relevant în ceea ce privește evaluarea gradului de sustenabilitate al creșterii economice. Evident, creșterea economică pe termen lung implică în mod necesar o creștere continuuă a productivității resurselor. Pe de altă parte, un declin pe termen lung al productivității resurselor generează în mod inevitabil stagnări și sincope în ceea ce privește sustenabilitatea producției și a consumului la nivel macroeconomic.
[P] Maria, Regina României. Jurnal de Război, ediție integrală, necenzurată - comanda online
Contrar tuturor așteptărilor, aderarea României la UE nu a generat o creștere a productivității resurselor. Dimpotrivă, așa cum rezultă din matricea prezentată în continuare, productivitatea resurselor s-a diminuat în cazul României de la 0,64 euro pps (euro pps este o monedă cu aceeași putere de cumpărare în toate statele din UE) per kg materii prime la 0,61euro pps per kg materii prime. Mai mult, datorită aceastei contraperformanțe singulare comparativ cu celelalte state care au aderat la UE în perioada 2005-2007, România ocupa la sfârșitul anului 2013 ultimul loc într-un clasament al statelor din UE alcătuit în funcție de nivelul productivității resurselor.
mp – materii prime. Sursa datelor: Eurostat, Sustainable devlopment indicators.
Dar ce anume a determinat acest colaps al productivității resurselor după aderarea României la UE ? Înainte de orice, trebuie subliniat că spectaculosa creștere economică înregistrată de România imediat după aderarea la UE s-a dovedit extrem de riscantă, deoarece această creștere a fost de tip extensiv, o creștere bazată pe multiplicarea muncii necalificate în detrimentul muncii calificate.
Datorită acestei masificări a muncii necalificate (operații manuale de complexitate redusă) în detrimentul muncii calificate (activități de cercetare-dezvoltare, proiectare, marketing), cantitatea de materii prime consumate la nivel macroeconomic a crescut cu 164,4% în perioada menționată, în timp ce produsul intern brut a crescut în aceeași perioadă cu doar 60,6% (1,2).
Ori, acest decalaj reflectă tocmai tipologia accentuat extensivă a activităților economice derulate mai ales în companiile multinaționale care, profitând fără scrupule de pozițiile dominante și monopoliste pe care le dețin, au transferat în România produse și tehnologii învechite și extrem de prost plătite în ceea ce privește manopera.
În acest context, România a ajuns cu spatele la zid, ca să spun așa. Într-o perioadă marcată la nivel global de convulsii politico-militare și de o teribilă competiție pentru piețe și resurse, România are nevoie acum - mai mult ca oricând în trecut - de politici economice și educaționale care să favorizeze creșterea prioritară a productivității muncii și a capitalului.
În opinia mea, eludarea mioritică a acestei probleme va genera efecte catastrofale. Pentru că, așa cum spunea Jean-Marie Domenach, problemele social-economice stringente „nu pot fi puse, ca șobolanii în cușcă. Ele ne înconjoară și ne obligă, din când în când, să facem o alegere cu atât mai dificilă, cu cât a fost amânată mai mult” (3).
Surse de date și informații: 1. Eurostat, National accounts (ESA 2010); 2. Eurostat, Sustainable devlopment indicators; 3. Nicolae Țăran, Silviu Cerna, Florin Cătinean, Opinii despre tranziția spre economia de piață, Editura de Vest, Timișoara, 1992, p. 10.
[P] Maria, Regina României. Jurnal de Război, ediție integrală, necenzurată - comanda online
Contrar tuturor așteptărilor, aderarea României la UE nu a generat o creștere a productivității resurselor. Dimpotrivă, așa cum rezultă din matricea prezentată în continuare, productivitatea resurselor s-a diminuat în cazul României de la 0,64 euro pps (euro pps este o monedă cu aceeași putere de cumpărare în toate statele din UE) per kg materii prime la 0,61euro pps per kg materii prime. Mai mult, datorită aceastei contraperformanțe singulare comparativ cu celelalte state care au aderat la UE în perioada 2005-2007, România ocupa la sfârșitul anului 2013 ultimul loc într-un clasament al statelor din UE alcătuit în funcție de nivelul productivității resurselor.
euro pps/kg mp | ||
2000 | 2013 | |
UE 27 | 1,22 | 1,96 |
Bulgaria | 0,44 | 0,72 |
Cehia | 0,76 | 1,41 |
Estonia | 0,60 | 0,63 |
Letonia | 0,47 | 0,83 |
Lituania | 0,90 | 1,45 |
Ungaria | 0,86 | 1,63 |
Polonia | 0,65 | 0,98 |
România | 0,64 | 0,61 |
Slovenia | 0,89 | 1,72 |
Slovacia | 0,95 | 1,71 |
mp – materii prime. Sursa datelor: Eurostat, Sustainable devlopment indicators.
Dar ce anume a determinat acest colaps al productivității resurselor după aderarea României la UE ? Înainte de orice, trebuie subliniat că spectaculosa creștere economică înregistrată de România imediat după aderarea la UE s-a dovedit extrem de riscantă, deoarece această creștere a fost de tip extensiv, o creștere bazată pe multiplicarea muncii necalificate în detrimentul muncii calificate.
Datorită acestei masificări a muncii necalificate (operații manuale de complexitate redusă) în detrimentul muncii calificate (activități de cercetare-dezvoltare, proiectare, marketing), cantitatea de materii prime consumate la nivel macroeconomic a crescut cu 164,4% în perioada menționată, în timp ce produsul intern brut a crescut în aceeași perioadă cu doar 60,6% (1,2).
Ori, acest decalaj reflectă tocmai tipologia accentuat extensivă a activităților economice derulate mai ales în companiile multinaționale care, profitând fără scrupule de pozițiile dominante și monopoliste pe care le dețin, au transferat în România produse și tehnologii învechite și extrem de prost plătite în ceea ce privește manopera.
În acest context, România a ajuns cu spatele la zid, ca să spun așa. Într-o perioadă marcată la nivel global de convulsii politico-militare și de o teribilă competiție pentru piețe și resurse, România are nevoie acum - mai mult ca oricând în trecut - de politici economice și educaționale care să favorizeze creșterea prioritară a productivității muncii și a capitalului.
În opinia mea, eludarea mioritică a acestei probleme va genera efecte catastrofale. Pentru că, așa cum spunea Jean-Marie Domenach, problemele social-economice stringente „nu pot fi puse, ca șobolanii în cușcă. Ele ne înconjoară și ne obligă, din când în când, să facem o alegere cu atât mai dificilă, cu cât a fost amânată mai mult” (3).
Surse de date și informații: 1. Eurostat, National accounts (ESA 2010); 2. Eurostat, Sustainable devlopment indicators; 3. Nicolae Țăran, Silviu Cerna, Florin Cătinean, Opinii despre tranziția spre economia de piață, Editura de Vest, Timișoara, 1992, p. 10.
Donează pentru ActiveNews!
ActiveNews nu a primit niciodată altă publicitate decât cea automată, de tip Google, din care o îndepărtăm pe cea imorală. Aceasta însă nu ne asigură toate costurile.
Ziarele incomode sunt sabotate de Sistem. Presa din România primeste publicitate (adică BANI) doar în măsura în care este parte a Sistemului sau/și a Rețelei Soros. Sau dacă se supune, TACE sau MINTE.
ActiveNews NU vrea să se supună. ActiveNews NU vrea să tacă. ActiveNews NU vrea să mintă. ActiveNews VREA să rămână exclusiv în slujba Adevărului și a cititorilor.
De aceea, are nevoie de cititorii săi pentru a supraviețui așa cum este acum. Dacă și tu crezi în ceea ce credem noi, te rugăm să ne sprijini să luptăm în continuare pentru Adevăr, pentru România!
ActiveNews nu a primit niciodată altă publicitate decât cea automată, de tip Google, din care o îndepărtăm pe cea imorală. Aceasta însă nu ne asigură toate costurile.
Ziarele incomode sunt sabotate de Sistem. Presa din România primeste publicitate (adică BANI) doar în măsura în care este parte a Sistemului sau/și a Rețelei Soros. Sau dacă se supune, TACE sau MINTE.
ActiveNews NU vrea să se supună. ActiveNews NU vrea să tacă. ActiveNews NU vrea să mintă. ActiveNews VREA să rămână exclusiv în slujba Adevărului și a cititorilor.
De aceea, are nevoie de cititorii săi pentru a supraviețui așa cum este acum. Dacă și tu crezi în ceea ce credem noi, te rugăm să ne sprijini să luptăm în continuare pentru Adevăr, pentru România!
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
RO02BTRLRONCRT0563030301 (lei) | RO49BTRLEURCRT0563030301 (euro)
RO02BTRLRONCRT0563030301 (lei) | RO49BTRLEURCRT0563030301 (euro)
Pe același subiect
Ungaria, sfidare totală în România: Un demnitar ungur s-a plimbat prin Transilvania timp de 3 zile fără să menționeze o singură dată numele României
Iohannis în postură perfectă de chelner la Seul. FOTOGRAFIA ZILEI
”Praful Saharian” - ”Teoria Conspirației”: ”Scoateți magneții. Puneți întrebări!” De ce autoritățile nu oferă nici o explicație despre compușii particulelor de pe cuprinsul României? Au murit ”experții” DSP? VIDEO
Analiza ”Prafului Saharian”: arsenic, bariu, nichel, zinc, fier, aluminiu. Cum au acționat alte state în timp ce oficialitățile din România tac mâlc. Documente de la Institutul de Inginerie Chimică din Bosnia
CNSAS a declanșat procedura de verificare a lui VASILE BĂNESCU. Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei refuză să-și ofere datele instituției care cercetează trecutul său în raport cu Securitatea. DOCUMENT EXCLUSIV
Vești proaste pentru vaccinați: s-a descoperit ingredientul din ARNm care dă cancer și suprimă imunitatea
Recomandările noastre
Tip conținut: Opinii
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Comentarii (0)