ascultă articolul

A fost nevoi de cinci ani ca Nicuşor Constantinescu (PSD), preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, să înceapă să plătească la Fisc din sutele de mii de lei cu care l-a amendat instanţa, pentru că nu a pus în aplicare mai multe hotărâri definitive privind eliberarea unor documente, iar cei care au tărăgănat aplicarea legii au fost tocmai angajaţii de la Fisc, care aveau ca sarcină de serviciu să recupereze banii statului, conform Adevărul.

Spre exemplu, pentru un singur certificat de urbanism pe care trebuia să-l emită în 2008, Nicuşor Constantinescu are de plătit, în total, peste 230.000 lei. Beneficiarul banilor de amendă este statul, iar cel care a provocat tragerea la răspundere a baronului de la malul mării este Marian Turbatu, om de afaceri româno-german, din Constanţa, care l-a denunţat pe Constantinescu pentru abuz în serviciu.

În urma denunțului, DNA l-a reţinut, în martie, pe Constantinescu, şi l-a propus spre arestare, însă Instanţa l-a eliberat sub control judiciar, dată fiind starea lui de sănătate. Nicuşor Constantinescu suferă de cancer la prostrată şi se află acum la o clinică din Statele Unite ale Americii pentru tratament. De acolo a şi primit vestea că DNA l-a trimis marţi, 27 mai, în judecată în acest dosar.

Cel care a declanşat săltarea lui Nicuşor Constantinescu este investitor pe piaţa energiei eoliene, Marian Turbatu, și a depus, încă din 2008, pentru firmele sale, solicitări de eliberare de certificate de urbanism pentru instalarea de centrale eoliene în diferite comune din judeţul Constanţa, prima cerere fiind formulată la 1 februarie 2008, pentru amenajarea unui parc eolian la Ciocârlia. Pentru că Nicuşor Constantinescu a tergiversat emiterea documentului, investitorul l-a dat în judecată. La 3 mai 2008, instanţa pronunţa prima sentinţă favorabilă, care a rămas definitivă şi irevocabilă la 10 octombrie 2008. Atunci, Tribunalul Constanţa îl obliga pe Nicuşor Constantinescu să emită certificatul de urbanism şi să plătească o amendă civilă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, după expirarea termenului de 5 zile de la verdictul final, dar Constantinescu a ignorat deciziile instanţei și n-a emis niciun certificat, n-a plătit nicio amendă către stat, ani de zile. Ulterior, Turbatu a trimis, în repetate rânduri, solicitări către Fisc, prin care cerea să i se spună dacă sentinţa instanţei a fost aplicată şi în privinţa amenzii civile. Răspunsurile şefilor de la Fisc erau, însă, evazive şi chiar halucinante, de fiecare dată, se găsea un pretext pentru ca decizia magistraţilor să nu fie executată, iar baronul să scape de amendă.

Spre exemplu, într-unul dintre răspunsuri, Fisc Constanţa contrazice chiar decizia definitivă şi irevocabilă a magistraţilor, venind cu alte articole de lege. „Această penalitate nu poate fi identificată cu amenda civilă (…) întrucât are altă natură juridică, alt temei de drept şi alt beneficiar“, se arată într-un răspuns al Fisc Constanţa, din 22 martie 2012.

Din 2008 şi până la finele anului trecut, între omul de afaceri Marian Turbatu şi Finanţele din Constanţa a urmat un ping-pong interminabil de solicitări şi răspunsuri. „Fiscul se temea de Constantinescu să trimită înştiinţările şi să aibă grijă de plata acestor amenzi. Erau bani pe care instanţa dispusese ca un funcţionar public, care nu respectase legea, să îi plătească statului. Nu eu beneficiam de ei, ci statul. Am vrut să văd, însă, cum aplică ei legea. Şi răspunsurile tot veneau: ba că nu ei se ocupă de aşa ceva, ba că decizia instanţei nu este în regulă. Nu ştiau cum să se mai ascundă, până când n-au mai răspuns deloc“, spune investitorul.

Până acum, din cele circa 60 de acţiuni penale făcute de Marian Turbatu împotriva lui Nicuşor Constantinescu, în cazul eolienelor, nu mai puţin de 31 au fost deja câştigate de omul de afaceri.

La începutul acestui an, pe 23 ianuarie, CJ Constanţa semnase primele şase certificate de urbanism cerute începând din 2008 de Turbatu, dar momentul a venit la câteva zile după ce procurorii DNA l-au ridicat pe Constantinescu, din parcarea instituţiei pe care o conduce.

Deci, până la emiterea certificatului de urbanism cu cea mai mare vechime în arhivele CJ Constanţa, trecuseră deja 1.924 de zile. La un calcul elementar, cu o medie a salariului minim brut pe economie de 643 lei, în perioada octombrie 2008 - ianuarie 2014, rezultă că numai pentru acest certificat pe care a refuzat să-l emită timp de 5 ani, Nicuşor Constantinescu trebuie să plătească o amendă către stat în valoare de peste 230.000 de lei.

Cel care, ani la rând, a semnat refuzurile Fiscului de a aplica deciziile magistraţilor în acest caz este Ionuţ Mişa, fostul şef al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Constanţa, care a mai lucrat la Serviciul de Taxe şi Impozite al Primăriei conduse de Radu Mazăre (PSD). De altfel, edilul oraşului este vechi prieten şi partener de afaceri cu baronul Constantinescu, precum şi colegi în PSD. În prezent, Mişa activează în Ministerul Finanţelor Publice.

Emil Mihăilescu, şeful în exerciţiu al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Constanţa, confirmă că instituţiei sale îi revine aplicarea sentinţei instanţei. „Nicuşor Constantinescu are mai multe dosare de acest gen, în care trebuia să plătească amenzi civile, şi el ca persoană fizică, şi CJ ca instituţie. Unele sunt din 2008, altele din 2011 sau 2012. Din ianuarie 2014, s-a început achitarea acestor sume. Mai sunt de achitat două-trei sentinţe. Noi am transmis somaţiile începând din 2013. Până atunci au tot fost contestaţii, CJ-ul ne-a contestat pe noi“, a precizat actualul director al Fiscului.

Nu doar Fiscul, ci şi Poliţia din Constanţa tergiversa punerea în aplicare a măsurilor legale când vine vorba de mai-marii judeţului. Printr-o rezoluţie emisă la sfârşitul lunii ianuarie 2014, Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa a recunoscut că unele dosare în care era cercetat preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, la plângerea investitorului Marian Turbatu, au fost tergiversate de poliţiştii de la Investigarea Fraudelor.

„Nu au fost respectate dispoziţiile procurorului date în cauză, fapt ce a dus la imposibilitatea înfăptuirii actului de justiţie până în acest moment şi la îngreunarea administrării mijloacelor de probă. Plângerea formulată de RomWind International SRL pentru tergiversarea dosarului este admisă ca întemeiată“, se pronunţa Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa.

Marian Turbatu a intrat pe piaţa cu energie eoliană din România în 2006. O singură dată s-a întâlnit cu Nicuşor Constantinescu. „Eu am obţinut prima autorizaţie de urbanism pentru construcţia de eoliene în Dobrogea. Am cerut-o pentru parcul eolian de la Mihai Viteazu, prin firma Romwind International SRL. Nicuşor Constantinescu a ţinut să ne înmâneze personal autorizaţia. Ne-a chemat la el, atunci l-am cunoscut. A zis: «V-o dau fără să vă cer nimic. Dar să ţineţi cont de noi când le construiţi»“, relatează Marian Turbatu.

În doar un an, lucrurile s-au încurcat, scandalul pornind de la Fântânele, unde Turbatu mai avea două hectare de teren cumpărate, cadastrate şi întabulate. O parte din suprafaţă a fost însă scoasă la licitaţie de Primăria Fântânele, în 2007, deşi terenul era disputat cu comunele învecinate, Cogealac şi Mihai Viteazu. „De atunci a început tot litigiul. Constantinescu a zis că l-am înşelat şi am furat terenul primăriei, deşi aveam actele în regulă“, spune Turbatu.

Nicuşor Constantinescu, preşedintele CJ Constanţa, a fost trimis marţi, 27 mai, în judecată de Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, cu obţinere de foloase necuvenite, acesta fiind al doilea dosar pentru care Constantinescu a fost trimis în instanţă de DNA, pentru care a fost reţinut în martie pentru 24 ore, propus spre arestare, dar eliberat. Prima trimitere în judecată a fost făcută la 25 aprilie, pe temeiul nefinanţării Centrului Militar Constanţa, pe care a încercat repetat să-l evacueze, provocând pagube Ministerului Apărării Naţionale.

Un al treilea dosar se află în lucru la DNA din ianuarie 2014 şi priveşte plăţi nelegale de peste 5 milioane de euro dispuse de preşedintele CJC şi efectuate de instituţie către diverse regii, asociaţii, fundaţii şi societăţi.

„Dacă tăceam şi mă supuneam sistemului, să dau şpagă între 5.000 şi 30.000 de euro pe Megawatt, aşa cum mi-au transmis oamenii lui Constantinescu, acum nu mă mai duceam prin instanţe, ci îmi mergeau afacerile. Dar sunt absolvent de Drept, am crescut în Germania, astfel că am vrut să respect legea”, spune Marian Turbatu, om de afaceri, denunţătorul lui Nicuşor Constantinescu.

„Am fost ridicat de procurori în urma unor acuzaţii ale unui escroc, Turbatu Marian, care a înşelat CJC”, a spus Nicuşor Constantinescu, şeful CJ Constanţa, în 19 martie 2014, înainte de a ajunge în arestul Poliţiei.