ascultă articolul

Asociaţia Învăţătorilor din România continuă să monitorizeze cu atenție situația educației în limba română a minorității din Serbia, iar președintele Viorel Dolha susține că autoritățile de la Belgrad mint în documente oficiale Bruxelles-ul și că umilirea elevilor români la vest de Dunăre continuă.

Astfel, în iulie 2013 Ministerul Educaţiei de la Belgrad a schimbat legislaţia, iar profesorii nu mai puteau preda orele de limbă română, pentru ca acum legea să fie schimbată din nou și le cere diplome în limba maternă profesorilor care vor să predea elevilor români. În trecut, în Serbia, se permitea predarea limbii române cu elemente de cultură națională de profesori care să cunoască limba maternă doar din famile, iar cunoştinţele de limbă română din familie să le fie testate de o comisie de specialitate.

”Din 2013, se permite predarea limbii române în zona Timoc-Morava, dar profesorii trebuie să fi urmat ei înşişi şcoala în limba română în vremuri în care acest lucru era interzis. Astfel pentru cei 1617 elevi care au solicitat în martie 2013 ore de limbă română, legislaţia s-a modificat în iulie 2013 încât să nu mai fie cine să le predea”.

Mai mult, ”în septembrie 2013 celor 1617 elevi care aleseseră din martie limba română pentru noul an şcolar li se refuză acest drept şi sunt puşi să aleagă între limba maternă şi informatică.

 Abia la sfârşit de noiembrie 2013 au început studiul limbii române vreo 400 elevi dintre cei 1617 care o ceruseră încă din martie 2013. Chiar şi pentru aceştia 400 cursul de limbă română a fost fixat în orar la ore chiar de seară care îi descurajează în mod vădit sau îi pune în situaţia de a nu se putea deplasa de acasă la şcoală la acea oră la care nu mai sunt mijloace de transport şcolar. Orarul s-a întocmit astfel fiindcă sunt profesori puţini, iar profesori sunt puţini pentru că în iulie 2013 s-au făcut astfel de modificări legislative încât sute de profesori din zonă de etnie română să nu aibă dreptul să o predea propriilor elevi.

Se pare că în prezent în Zajecear mai urmează cursurile doar vreo 4 copii într-o şcoală şi 11 în alta. Mai circulă vestea că o profesoară din Kladovo a renunţat să predea în Negotin şi în alte localităţi fiindcă nu i se deconta transportul. La o şcoală din Bor, la o oră la care a asistat în ianuarie 2014 şi Înaltul Comisar al OSCE pentru minorităţile naţionale Astrid Thors erau în clasă doar 3 (trei) elevi. Sunt semne că, sub ochii României şi Europei, se stinge încet ceea ce părea un eveniment istoric: ore de limbă română în şcolile din Serbia de răsărit pentru 1617 copii din Bor-Zajecear şi pentru încă pe atâţia din Branicevo-Morava”, scrie Viorel Dolha, preşedintele Asociaţiei Învăţătorilor din România.

De asemenea, în județele Branicevo, Pomoravski, Podunavski şi regiunea Belgrad, ”nu s-a făcut anchetă la iniţiativa şcolilor, ba mai mult, în multe cazuri nu s-au primit (înregistrat) nici cererile pentru ore de limba română făcute de părinţi la iniţiativa lor. Consiliul local Kucevo i-a acuzat chiar public pe aceşti părinţi pentru această ,,faptă”! Cum să nu poată opta pentru limba română şi elevii din judeţul Branicevo şi Podunavski când acolo sunt de două ori mai mulţi români decât în judeţul Zajecear (conform recensământului oficial sârb din 2011)”.

În document, se mai menționează că, ”deşi în martie 2012, Serbia se angajase în scris să nu standardizeze o nouă limbă diferită de limba română pentru cei pe care sârbii îi numesc vlasi, dar care ei se numesc unii rumâni, alţii români”, Belgradul ”dă undă verde predării în şcolile din Serbia de răsărit a vorbirii valahe cu elemente de cultură naţională. Nu au trecut doi ani şi iată cum statul vecin nu îşi respectă promisiunile făcute României la Bruxelles!”



Soluțiile propuse de Asociaţia Învăţătorilor din România:

”1. Ministerul educaţiei din Belgrad să anuleze modificarea de la articolul 121 din prevederile legislative apărute în Monitorul Oficial al educaţiei din Serbia nr. 55 din 3 iulie 2013, permiţând astfel sutelor de profesori şi învăţători din zona Serbiei de răsărit care cunosc din familie limba română să poată preda abecedarul în limba română propriilor elevi. Din iulie 2013 aceşti profesori nu mai pot preda limba română fiindcă s-a introdus prevederea ca ei înşişi să fi urmat şcoala în limba română (lucru care fusese interzis atunci când actualii profesori au fost elevi sau studenţi). Din iulie 2013 doar profesorii care predau limba rromani se pot angaja chiar dacă nu au studiat această limbă atunci când au fost elevi.

Se ştie însă că în Serbia de răsărit în trecut nu a existat posiblilitatea studierii nici a limbii române şi nici a limbii rromani. A le cere profesorilor de etnie română şi de etnie rromă să aibă diplomă că au studiat în limba maternă în anii de şcoală duce la un cerc vicios din care rezultă că nimeni nu poate preda elevilor aceste limbi fiindcă nu s-au predat în trecut. Legislaţia în privinţa profesorilor rromi a rămas flexibilă dar legislaţia în privinţa profesorilor români a fost în mod răutăcios înăsprită tocmai când se anunţaseră 1617 elevi doritori să înveţe limba română. În legislaţia sârbă trecută exista reglementat pozitiv şi flexibil un întreg paragraf dedicat ,,limbii române cu elemente de cultură naţională,, dar acest paragraf a fost cu rea-voinţă eliminat complet în ultimul an.

2. Ministerul educaţiei din Belgrad să anunţe pe site-ul său şi în şcolile din Serbia de răsărit (judeţele Bor, Zajecear, Branicevo, Pomoravski, Podunavski şi regiunea Belgrad) că profesorii care cunosc limba română din familie pot să predea abecedarul în limba română propriilor elevi chiar din martie 2014 şi că în vacanţe se vor organiza cursuri de perfecţionare.

3. Ministerul educaţiei din Belgrad să organizeze cursuri de perfecţionare cu aceşti profesori care cunosc doar din familie limba română exact cum se organizeză cursuri de perfecţionare cu profesorii rromi. Nici unii şi nici alţii nu au avut în trecut posibilitatea de a urma şcoala în limba maternă.

4. Să se anunţe elevii că din aprilie 2014 pot urma cursuri de limba română toţi cei 1617 care au cerut acest lucru în mod oficial. Să se anunţe astfel că nu mai trebuie să renunţe la studierea informaticii cei care îşi doresc să studieze şi limba maternă. Informaţia trebuie să ajungă la toţi elevii care au cerut în scris acest lucru şi au fost în toamna lui 2013 refuzaţi abuziv sau ,,convinşi,, să îşi retragă opţiunea pentru limba maternă.

5. Administraţiile şcolare din judeţele Branicevo, Pomoravski, Podunavski şi regiunea Belgrad (judeţe în care trăiesc de două ori mai mulţi români decât în Zajecear conform recensământului oficial sârb din 2011) să consulte elevii din şcoli dacă doresc să studieze limba română şi în acelaşi timp să facă anunţ pe site-ul lor şi în şcoli că profesorii care cunosc limba română din familie pot să predea abecedarul în limba română propriilor elevi chiar din martie 2014 şi că în vacanţe se vor organiza cursuri de perfecţionare.

6. Administraţiile şcolare din judeţele Branicevo, Pomoravski, Podunavski şi regiunea Belgrad să acorde de îndată posibilitatea învăţării limbii române elevilor care din propria iniţiativă a părinţilor lor au solicitat şcolilor acest lucru încă din vara lui 2013.

7. Cursul de limba română să fie pus în orar la ore rezonabile (imediat după ultima oră de curs). Autobuzele şcolare să îşi modifice orarul ţinând cont şi de programul elevilor care studiază limba română. Acest lucru se poate face doar dacă se angajează mai mulţi profesori (şi dintre aceia care cunosc limba română doar din familie). Dacă se angajează doar 6 profesori (care mai predau şi alte discipline) pentru sute de elevi din zeci de localităţi, atunci sigur că vor putea preda doar la ore de seară limba română. Şi în Serbia şi în România este firesc să se caute în primul rând cadre didactice cât mai calificate pentru predarea tuturor disciplinelor (de la matematică la limba maternă). Dacă însă pentru o clasă nu se anunţă nimeni calificat, atunci se angajează şi cadre cu calificare mai redusă. NICIO CLASĂ NU TREBUIE SĂ RĂMÂNĂ FĂRĂ PROFESOR! Asta este regula în Serbia pentru toate celelalte discipline, mai puţin limba română, unde elevilor li se spune că nu se găsesc persoane supercalificate pentru a le preda abecedarul! Trebuie ca şi pentru limba română să se procedeze la fel ca şi pentru celelalte discipline încât să se angajeze suficienţi profesori sau învăţători din chiar şcoala respectivă”.

Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România a făcut o plângere oficială la Avocatul Poporului de la Belgrad, dar răspunsul oficialilor est contrazis flagrant de realitate:

Avocatul Poporului din Belgrad dovedeşte însă necunoaşterea legislaţiei sârbe afirmând eronat că nici în trecut nu exista posibilitatea ca limba maternă a unor minorităţi să fie predată de profesori care să cunoască acea limbă doar din familie şi că acest lucru a fost şi este pentru ,,dreptul copiilor la educaţie de calitate”.

Profesorul Viorel Dolha remarcă așadar că ”în Serbia, din 2013, unor minorităţi (rromă, vlahă) li se permite studiul limbii materne chiar dacă se face ,,rabat la calitate”, iar românilor din zona Timoc-Morava LI SE INTERZICE TOTAL studiul limbii materne din “grija” pentru calitatea predării. Jalnici practici, jalnic răspuns!”

Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România a anunțat că va trimite o nouă plângere la Avocatul Poporului de la Belgrad, cu trimiteri clare la legile din anii trecuți, pentru a dovedi că autoritățile sârbe încearcă să împiedice ilegal învățământul în limba română.

Acesta este primul răspuns primit de profesorul Viorel Dolha de la Ombudsmanul de la Belgrad: