ascultă articolul

Conducerea Direcției Naționale Anticorupție a emis un comunicat de presă în care a atras atenția că modificările Codului Penal efectuate în secret de plenul Camerei Deputaților ar putea avea everberații puternice în relațiile internaționale ale României, întrucât acestea intră "în contradicție flagrantă cu dispozițiile convențiilor internaționale anticorupție pe care România le-a ratificat în anul 2002, respectiv 2004: Convenţia penală împotriva corupţiei a Consiliului Europei şi Convenţia ONU asupra corupţiei". Președintele Comisiei juridice din Camera Deputaților este conservatorul Bogdan Ciucă.

Dacă PDL a anunțat deja că va contesta la Curtea Constituțională modificările efectuate la Codul Penal, iar președintele Traian Băsescu a avertizat că raportul MCV din luna ianuarie va fi unul negativ, președintele PNL, Crin Antonescu, s-a declarat de acord cu modificările, pe motiv că parlamentarii nu au cum să comită abuz în serviciu.

DNA a atras atenția că instrumentează cazurile a 28 de parlamentari, în condițiile în care, la momentul alegerilor din 2012, românii au trimis în forul legislativ 2 condamnați definitiv, 15 trimiși în judecată, 5 cercetați penal, plus numeroși alții despre presa a relatat nefavorabil în numeroase rânduri.

Comunicatul integral al DNA (sublinierile aparțin conducerii instituției):

Cu referire la modificarea articolului care defineşte noţiunea de „Funcţionar”, prevăzut în Codul Penal (atât în Codul Penal în vigoare - art. 147, cât și în Noul Codul Penal ce va intra în vigoare în 2014 - respectiv art. 175), în sensul exceptării de la dispoziţiile menționate a unor categorii distinct definite, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următorul punct de vedere:

La data de 10 decembrie 2013, Plenul Camerei Deputaților a adoptat următoarea modificare la Codul Penal:

Art. 147 (în varianta de dinainte de modificare): Funcţionar public şi funcţionar

(1)Prin "funcţionar public" se înţelege orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unităţi dintre cele la care se referă art. 145.
(2)Prin "funcţionar" se înţelege persoana menţionată în alin. 1, precum şi orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în acel alineat.

Art. 147 (în varianta de după modificare): se introduce următorul alineat

„Sunt exceptaţi de la dispoziţiile art. 147, Preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţaţi de la bugetul de stat, aceştia răspunzând penal, civil sau administrativ în conformitate cu dispoziţiile legilor speciale în baza cărora îşi desfăşoară activitatea, precum şi cu dispoziţiile dreptului comun, cu respectarea dispoziţiilor prezentului alineat”.

Direcția Națională Anticorupție consideră că, prin această modificare, categoriile menționate - Preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţaţi de la bugetul de stat - nu vor mai putea fi cercetate și sancționate pentru infracțiuni comise în exercitarea atribuțiilor care derivă din această calitate.

De exemplu Președintele României, senatorii și deputații, avocații, notarii, executorii judecătorești, nu vor mai putea fi cercetați și sancționați pentru infracțiuni de corupție şi infracțiuni asimilate celor de corupție cum ar fi luarea de mită și abuzul în serviciu.
De asemenea, inculpaţii trimişi în judecată, în calităţile sus menţionate, ar putea să fie achitaţi, iar cei aflaţi în executarea pedepselor privative de libertate ar putea fi puşi în libertate.

Menţionăm că, pe rolul instanţelor de judecată se află în curs de judecare sau în executarea pedepselor un număr de 28 de parlamentari, în cauze instrumentate de DNA.

Prin această modificare, legislația română va intra în contradicție flagrantă cu dispozițiile convențiilor internaționale anticorupție pe care România le-a ratificat în anul 2002, respectiv 2004: Convenţia penală împotriva corupţiei a Consiliului Europei şi Convenţia ONU asupra corupţiei. Ambele Convenţii cer statelor părţi ca în incriminarea corupţiei să dea o definiţie cât mai cuprinzătoare categoriilor funcţionarilor. Concret, corupţia membrilor forurilor legiuitoare este în mod expres reglementată în aceste două Convenţii.

Or, prin scoaterea acestor categorii din sfera de reglementare, România se va afla în situaţie de neconformitate şi cu standardele de cooperare judiciară internaţională, nemaifiind în măsură să execute cereri de asistenţă judiciară în materie penală cu referire la aceste categorii de persoane, atunci când se aplică regula dublei incriminări.

De asemenea, prin același act, Plenul Camerei Deputaţilor a modificat şi regimul prescripţiei răspunderii penale, în sensul reducerii termenului de prescripţie specială.

Cu referire la modificarea unui alt articol din Codul Penal, respectiv cel privind conflictul de interese, adoptat de Plenul Camerei Deputaţilor tot în cursul zilei de 10 decembrie 2013, Direcţia Naţională Anticorupţie consideră că noua prevedere restrânge în mod nejustificat aplicabilitatea conflictului de interese la anumite categorii de persoane care îndeplinesc un serviciu public. Astfel, de exemplu, primarii ies de sub incidenţa acestui articol şi, prin urmare, vor putea să acorde contracte finanţate din bani publici sau din fonduri europene propriilor rude.

În prezent, pe rolul instanţelor de judecată, pentru diferite infracţiuni, în cauze care au fost instrumentate de DNA, se află peste 100 de primari şi viceprimari.

 

Un comunicat similar a venit și din partea Consiliului Suprem al Magistraturii (CSM), care constată că respectivele modificări se ajunge la golirea de conţinut a reglementării infracţiunii de conflict de interese întrucât cele mai multe dintre actele vizate de alineatul (1) se realizează pe calea emiterii unor acte administrative.

 

La puțin timp după ce presa s-a revoltat în legătură cu modificările de mai sus, președintele Traian Băsescu a opinat că "USL continuă lovitura de stat începută anul trecut":

USL continuă lovitura de stat începută în vară și eșuată, dar acum cu alte metode și chipurile sub sceptrul democrație. Ziua de azi e o altă probă că actuala putere are ca obiectiv să fie ferită de justiție și să acapareze toată puterea sau să facă inutilă puterea judecătorească. (...) Modificările în Codul Penal nu se aflau pe ordinea de zi.

Atât Legea aministiei și grațierii, care, slavă Domnului, nu a trecut, cât și modificările de la Codul Penal nu au avut niciun aviz de la CSM. Inacceptabil! Dacă vom vedea ce se va întâmpla cu Legea amnistiei , oricum era dedicată clientelei politice aflată deja după gratii, sau în stare avansată, modificările la Codul Penal sunt dramatice și dărâmă zece ani de muncă a instituțiilor anticorupție, fie că vorbim de ANI sau de DNA. Politicienii se ridică din nou deasupra legii.

Se mai întâmplă o trăznaie, un nou aliniat prin care se prevede că suspendarea cursului prescripției produce efecte față de toți participanții la infracțiune, chiar dacă actul privește doar un făptuitor. Dacă un membru al Parlamentului nu primește aprobare de ridicare a imunității, nimeni din grupul infracțional nu mai poate fi anchetat. Parcă seamănă prea mult cu niște anchete mai mari cu un domn de la Secretariatul General al Guvernului, cu un alt domn parlamentar. Pare o prevedere cu dedicație.

În înalta sa înțelepciune, Camera modifică art. 147, în care constată că președintele, senatorii, deputații și persoanele care își desfășoară activitatea în profesii liberale nu pot fi asimilați funcționarilor publici.

Eu le mulțumesc că s-au gândit și la mine, dar nu am nevoie și cred că nu au nevoie nici domnii parlamentari. Ca atare, voi trimite legea înapoi la Parlament. Scoțând președintele și parlamentarii și pe cei care lucrează fără contracte de muncă - primari, consilieri - din categoria funcționarilor publici, practic nu mai pot fi loviți nici de incompatibilitate, nu mai pot fi anchetați de DNA și se protejează și de emiterea unor hotărâri care, eventual, li s-ar potrivi lor și familiilor, în mod deosebit a atribuire de contracte.

Această modificare înseamnă zece ani de regres. A fost greu până s-au pus pe picioare aceste instituții, ANI și DNA, au început să funcționeze, efectele modificărilor de azi sunt dezastruoase din punct de vedere al credibilității.

Am văzut și o tratez că pe o chestiune ironică punerea președintelui României în această categorie, dar un președinte, prin definiție, e un înalt funcționar ales la dispoziția serviciului public. Un senator sau deputat e parte a unei puteri în stat, puterea legislativă nu e un butic, e o instituție fundamentală a statului român.

Nu putem confunda Parlamentul, Președinția cu un butic din Gara de Nord și să spunem că titularii nu sunt funcționari, dar beneficiază de mașină că sunt înalți demnitari, de șofer, de facilități de cazare, de pașaport diplomatic, dar când vine vorba să răspundă în fața legii, vor să fie considerați buticari. La conflictul de interese, la fel. Nu se poate, sunt zece ani de mers înapoi.

Eu nu am nicio altă soluție decât să resping legea, să o trimit înapoi la Parlament, să o atac la Curte, dacă nu găsesc o formulă prin care să se restabilească prevederile Codului Penal.

 

Pe de altă parte, președintele PNL, Crin Antonescu, s-a declarat de acord cu modificările la Codul Penal efectuate de Camera Deputaților:

Parlamentării pot fi anchetați, parlamentarii însă nu sunt funcționari publici, cred că asta este un lucru evident pentru toată lumea și faptul că până acum ei erau asimilați funcționarilor publici era un lucru nefiresc, care nu se regăsește nicăieri în lumea democratică și care, din fericire, prin această modificare a fost schimbat. Deci, este foarte corectă. Nu înseamnă cu nimic că parlamentarii - așa cum iar ați început dumneavoastră, unii, să titrați - au vreo superimunitate. Regimul parlamentărilor este exact același în fața legii, în fața Statutului Senatului și Camerei, dar ei nu sunt funcționari publici.

Abuzul în serviciu nu, pentru că nu putem să imaginăm ce abuz în serviciu poate să facă un parlamentar. Aaaa, se poate întâmpla - Doamne, ferește! - ca un parlamentar să poată fi acuzat de fapte de corupție, luare și dare de mită, trafic de influență, de acord. Se poate, nu e de dorit, dar se poate întâmplă. Se pot întâmpla o serie de alte fapte, dar abuz în serviciu? Cum poate face un parlamentar abuz în serviciu?

PNL a fost de acord cu aceste prevederi.