Dana Gîrbovan, președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, susține că Raportul Comisiei de la Veneția pe care și-a sprijinit Klaus Iohannis atacul virulent la legile justiției și la coaliția PSD-ALDE nu e nici pe departe atât de tranșant. Dana Gîrbovan consideră că modul în care raportul a fost preluat și comentat reflectă însă perfect întreaga atmosferă ce a însoțit aceste proiecte de legi, descrisă cel mai bine chiar în raportul Comisiei: „în acest stadiu, este destul de dificil să ai un dialog rațional, echilibrat și onest despre reforma justiției în România”.

 

„Raportul scoate în evidență, încă de la început, faptul că analiza nu privește toate modificările aduse legilor justiției, ci doar modificările contestate. Se deduce astfel că au fost o serie de alte modificări necontestate și neanalizate, care au fost așadar pozitive. Dintre modificările contestate, unele au fost apreciate de Comisie, altele au stârnit îngrijorări, recomandându-se eliminarea sau reevaluarea lor”, se arată în mesajul postat pe Facebook al Danei Gîrbovan. 

 

„Comisia subliniază că trebuie păstrat un echilibru între legitimitatea democratică de numire în aceste funcții și necesitatea depolitizării. De asemenea, Comisia face trimitere la recomandările mai vechi din MCV privind o procedură de numire robustă, transparență și care să ofere egalitate de șanse concurenților. UNJR a tras numeroase semnale de alarmă, de-a lungul timpului, cu privire la lipsa unei astfel de proceduri de selecție. Comisia punctează două modificări în proiectele de lege: limitarea dreptului Președintelui de a refuza numirea în funcția de conducere în parchete o singură dată și emiterea avizului consultativ de către secția de procurori, în loc de Plenul CSM”, se mai arată în mesajul postat de Gîrbovan. 

 

„Comisia susține că sistemul actual "conferă un rol real" CSM-ului, deoarece, prin avizul sau consultativ, îi permite Președintelui să ia o "decizie informată" cu privire la numirea procurorilor șefi. Afirmația aceasta a Comisiei de la Veneția este contrară realității faptice, deoarece decizia numirilor în conducerea parchetelor este tot politică, chiar dacă e făcută de Președinte care, dacă vrea, ține cont de avizul consultativ al secției pentru procurori a CSM, dacă nu vrea, nu ține. De exemplu, în 2009, deși procurorul Laura Codruța Kovesi a primit aviz negativ de la secția pentru procurori a CSM, Președintele Băsescu a numit-o pentru un nou mandat în funcția de Procuror General”, a spus președintele UNJR. 

 

„Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție. Pentru prima dată într-un raport internațional se face referire atât la metodele "îndoielnice" folosite de procurorii anticorupție, cât și la colaborarea procurorilor cu serviciile de informații, inclusiv din punct de vedere al impactului acestor metode și colaborări asupra independenței instanțelor și parchetelor. Cu referire la noua secție, Comisia remarcă de la început că în interiorul DNA există deja un serviciu desemnat pentru anchetarea magistraților, fără însă a face referiri la modul în care procurorii sunt selectați în acest serviciu (total netransparent, dintre procurori chiar cu grad de judecătorie și cu un minim de vechime efectivă de doar 4 ani). Comisia reia criticile existente în spațiul public cu privire la secție: nu există în expunerea de motive o explicație vis a vis de necesitatea înființării acestei secții, reduce competența DNA, poate induce impresia unui fenomen infracțional în rândul magistraților, fapt ce ar slăbi încrederea publicului în justiție, precum și faptul că, în combinație cu prevederile privind răspunderea materială, ar putea constitui un factor de natură a afecta independența justiției”, arată Dana Gîrbovan.

 

„Ca atare, contrar strigătelor agresive lansate sub acest aspect, concluziile Comisiei nu sunt nici pe departe atât de tranșante cum sunt prezentate, această împărtășind preocuparea pentru garanții procedurale superioare pentru anchetarea judecătorilor și procurorilor. Fără îndoială, crearea unei astfel de secții nu este nici pe departe o soluție uzuală. Situația în care ne aflăm nu este nici ea una obișnuită și nu ne-am fi aflat aici dacă DNA și fostul CSM și-ar fi făcut treaba la timp și nu ar fi înlocuit analiză critică a activității DNA cu glorificarea habotnică a acesteia, ascunzând în spatele cuvintelor pompoase problemele acestei structuri de parchet”, mai spune Dana Gîrbovan.