ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat luni, într-un document de 106 pagini, motivarea respingerii Legii Descentralizării în data de 10 decembrie. Principalele obiecții ale judecătorilor de la CCR au fost lipsa unor măsuri măsuri pregătitoare ale procesului de descentralizare, studii de impact, standarde de cost şi sisteme de indicatori de monitorizare. Reamintim că vicepremierul Liviu Dragnea a anunțat încă de atunci că Executivul nu va renunța la acest proiect, ci că acesta va fi modelat potrivit obiecțiilor Curții Constituționale.

CCR susţine că adoptarea Legii descentralizării a fost adoptată cu nerespectarea Legii-cadru nr.195/2006, ”ceea ce se constituie într-o încălcare a dispoziţiilor art.1 alin.(5) din Constituţie referitoare la obligaţia de respectare a legilor”.  Astfel, Guvernul a încălcat prevederea potrivit căreia ”transferul competenţelor este fundamentat pe analize de impact şi realizat pe baza unor metodologii specifice şi a unor sisteme de indicatori de monitorizare, elaborate de către ministere şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, în colaborare cu Ministerul Administraţiei şi Internelor şi structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale”.

Judecătorii CCR au mai arătat că Executivul  a transmis Curţii şi un ”document strategic privind măsurile necesare accelerării procesului de regionalizare - descentralizare în România 2013-2016”, fără ca acesta să poată avea semnificaţia juridică a unui studiu/analiză de impact. În opinia CCR, aceste documente au fost redactate de-a lungul timpului într-un cadru mai mult sau mai puţin organizat, fiind reunite şi, astfel, invocate ca fiind măsuri pregătitoare ale procesului de descentralizare.
În nici un caz nu se poate trage concluzia ca acestea ar reprezenta analizele de impact la care Legea-cadru nr.195/2006 face referire. Din contră, denotă o lipsă de corelare cu dispoziţiile acesteia, ceea ce demonstrează neîndeplinirea obligaţiei care incumba Guvernului şi Parlamentului în temeiul art.5 alin.(1) din Legea-cadru nr.195/2006 de a realiza, respectiv de a adopta legea criticată pe analizele de impact necesare.

Tot la art.5 alin.(2) din Legea-cadru nr.195/2006 se prevede organizarea de ”faze-pilot în vederea testării şi evaluării impactului soluţiilor propuse pentru descentralizarea competenţelor pe care le exercită în prezent”, operaţiune nerealizată în majoritatea domeniilor supuse reorganizării.

De asemenea, art. 9 din Legea-cadru nr.195/2006 prevede elaborarea unor standarde de cost pentru finanţarea serviciilor publice şi de utilitate publică descentralizate şi standarde de calitate aferente asigurării furnizării acestora de către autorităţile administraţiei publice locale.
Curtea reţine, însă, ca în privinţa domeniilor descentralizate prin prezenta lege nu au fost elaborate astfel de standarde nici măcar la nivel estimativ; or, având în vedere importanţă şi complexitatea acestora, elaborarea standardelor era necesară să fie realizată anterior adoptării prezentei legi', mai susţin judecătorii constituţionali.