ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


După cum este bine cunoscut, situația economică și socială a statelor din ZE s-a deteriorat grav în ultimii ani. Simtomele acestui declin fără precedent, anticipat de câțiva experți, sunt acum extrem de vizibile pentru toată lumea: stagnare economică, colaps investițional, șomaj endemic, îndatorare publică excesivă și declin demografic.

[P] România după criză - comanda online

Astfel, în ultimii șase ani produsul intern brut (PIB) din ZE a scăzut în termeni reali cu 1,3%. La nivel global şi în SUA, însă, produsul intern brut a crescut în aceeași perioadă cu 21,1%, respectiv cu 8.2%. Rezultă, deci, că ZE a înregistrat în ultimii șase ani un declin economic fără precedent în scurta sa istorie (1).

În al doilea rând, ZE a fost grav afectată în ultimii ani de un veritabil colaps investițional. Astfel, ponderea investițiilor din ZE în totalul investițiilor la nivel mondial a scăzut în perioada 2008-2014 de la 19,8% la doar12,4% . În acest context, raportul dintre investițiile din ZE și cele din SUA a scăzut în aceeași perioadă de la 99,1% la 69,2% (1).

În ceea ce privește rata șomajului din ZE, aceasta a crescut în ultimii șase ani de la 7,6% la 11,6% din totalul forței de muncă. Spre deosebire, în SUA rata șomajului a crescut nesemnificativ în aceeași perioadă: 5,8% vs 6,3% (1).

De asemenea, îndatorarea publică la nivelul ZE a crescut excesiv în ultimii șase ani: 70,3% din PIB vs 96,4% din PIB (1). Ori, o serie de analize empirice au evidențiat că o îndatorare publică pe termen lung mai mare de 90% din PIB reprezintă un inhibitor major al creșterii economice (2). Evident, acest risc afectează în egală măsură și economia americană, în condițiile în care nivelul datoriei publice din SUA a atins anul trecut cota de avarie de 105,6% din PIB (1).

În sfârșit,în perioada 2008-2013 numărul persoanelor din ZE cu vârste de peste 65 de ani a crescut cu 7,3%, în timp ce populația totală din ZE a crescut cu doar 1,4%. Datorită acestei disproporții flagrante, ponderea persoanelor cu vârste peste 65 de ani în totalul populației din ZE a crescut în aceeași perioadă de la 18,1% la 19,2% (3) . Dacă actualul proces de îmbătrânire al populației va continua cu aceeași intensitate, atunci ZE va deveni peste doar un deceniu un imens azil de vârstnici.

În acest context deprimant, prăbușirea din ultimul an a cursului de schimb al monedei unice europene de la 1,399 dolari per euro în martie 2014 la doar 1,0509 dolari per euro în martie 2015 nu reprezintă în nici un caz o lebădă neagră, respectiv un fenomen impredictibil și inexplicabil (4). Evident, marele declin economic și social înregistrat de ZE în ultimii șase ani reprezintă factorul determinant al actualei deprecieri asimtotice a cursului valutar al monedei unice europene (2). Fără îndoială, recenta decizie a BCE de a salva în mod netransparent și discriminatoriu anumite guverne, bănci și companii aflate în pericol de insolvență prin înjectarea a 1,1 trilioane euro în economia ZE a diminuat în mod decisiv încrederea marilor investitori financiari în fezabilitatea monedei unice europene. De aici și actuala panică care a afectat tranzacțiile valutare globale din ultimile zile.

Nota bene, actualul colaps al cursului valutar al monedei unice europene, precum și aberanta decizie a anumitor guverne și instituții europene de a „declara război” guvernului Greciei reprezintă riscuri extreme în ceea ce privește existența pe termen lung a ZE. Dacă establishmentul de la Bruxelles nu va înțelege că printarea de monede fără acoperire pentru prevenirea insolvenței de tip „reacție în lanț” nu reprezintă o soluție miraculoasă, un deus ex machina monetar, atunci, foarte probabil, zilele ZE sunt numărate.

Surse de date: 1. International Monetary Fund, World Economic Outlook Database, October 2014; 2. Niall Ferguson, Marele declin: cum decad instituțiile și mor economiile, Editura POLIROM, 2014, pp. 149-151; 3, Eurostat, Population and social conditions; 4. Nassim Nicholas Taleb, Lebăda neagră: impactul foarte puțin probabilului, Curtea Veche Publishing, 2010, pp. 15-17.