ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Cartea cu acelaşi nume a istoricului Lucian Boia a făcut suficient de multe valuri. A fost un incontestabil best-seller şi a adus un profit frumos editurii cât şi (sper) autorului. Cu toate acestea nu a oferit vreun răspuns satisfăcător la întrebarea din titlu. Şi, între noi fie vorba, nici nu ar fi bine să îl avem: şarmul românilor în tocmai acest lucru stă- sunt un mister şi un miracol istoric.
E drept, suntem un mister vesel, mai degrabă un soi de ghicitoare jucăuşă a istoriei. Iar acest lucru nu este deloc rău. Este prea plină lumea de tragedii serioase ca să intrăm şi noi într-un astfel de scenariu. La noi orice dramă este condamnată să fie citită, peste timp, în registru comic. Şi nu este bine că e aşa? De ce am vrea să fim încrâncenaţi? Sau, mai bine spus, cine şi-ar dori ca românii să nu respecte îndemnul biblic: "Să nu apună soarele peste mânia voastră"?

Căci românii sunt aprigi la mânie şi grabnici la iertare. Şi încă la iertarea din aceea grabnic uitătoare. Doar aşa putem să explicăm plauzibil chestiunea votului la români. Suntem un popor capabil să reevalueze foarte repede pe cei care i-au călcat pe bătături, acordându-le încă o dată, şi încă o dată iertarea şi încrederea lor.

De asemenea este foarte greu să-i surprinzi pe români. Românii în schimb vor surprinde tot timpul. Sub aparenţa unui relativism cras şi sub o crustă de superficialitate frapantă, avem un popor care se ţine mereu tânăr şi care lasă tot timpul impresia că.....de mâine îşi va face intrarea în istorie. Dar de mâine. Astăzi putem să mai bem o bere, să mâncăm un mic....

De altfel nimic nu este vechi la noi, deşi avem şi noi protocroniştii noştri. În 1500 de ani (plus sau minus câteva sute de ani) de istorie, românii au fost candidaţi eterni la fapte de vitejie, jucătorii de pe "banca de rezerve" a istoriei. Am emanat şi emanăm o prospeţime promiţătoare. Suntem unul din popoarele cele mai proaspete ale Europei iar acest lucru s-ar putea să folosească tuturor la un moment dat. Nu e o întâmplare poate că românii noştri pleacă în străinătate mai ales pe joburi care presupun ajutorarea bătrânilor lor. Noi suntem, în definitiv, (mereu) tinerii Europei şi ei au nevoie de tinereţea noastră aşa cum şi noi avem nevoie de banii din pensiile lor.

Dar revenind la întrebarea "de ce suntem altfel?", de ce am vrea totuşi să stricăm frumuseţea acestei ghicitori a istoriei? Nu e mai bine să răspundem la ea, cu evazivul şi neaoş românescul: "Pentru că aşa a vrut Dumnezeu!" şi să mai bem o bere rece? Că tot a venit (în sfârşit) vara.