ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Linda Stephens, o persoană declarată atee, a dat în judecată orașul Greece, New York, plângându-se că rugăciunile de la ședințele consiliului orașului au făcut-o să se simtă inconfortabil, conform BBC News.

Curtea Supremă a Statelor Unite a decis că rugăciunile de deschidere în ședințele consiliului nu violează Constituția SUA.

Curtea Supremă e decis cu 5 voturi la 4 că orașul Greece, New York, a făcut un efort de bună-credință pentru  incluziune religioasă.

Ei au respins argumentele conform cărora consiliul a încălcat separarea Bisericii de stat și  necesită rugăciuni care să fie „incluzive și ecumenice”.

Începând cu anul 1999, orașul Greece, New York, a deschis ședințele de consiliu cu rugăciuni conduse de miniștrii voluntari din cadrul comunității.

În 2007, două rezidente, Susan Galloway și Linda Stephens, s-au plâns că rugăciunile le încalcă opiniile religioase și filosofice și, la scurt timp după accea, Consiliul a invitat un laic evreu și o preoteasă Wicca să deschidă invocările. Cu toate acestea, cele două au dat Consiliul în judecată. Un tribunal districtual federal a decis împotriva lor, dar o curte de apel a hotărât că practica a încălcat Constituția SUA.

În argumentarea opiniei Curții Supreme, care a răsturnat hotărârea instanței de apel, judecătorul Anthony Kennedy a remarcat că cei mai mulți dintre locuitorii orașului sunt creștini, în timp ce scria că necreștinii nu au fost în niciun fel constrânși sau penalizați să ia parte la rugăciuni.

„Pentru a susține că invocările îi obligă pe necreștini din punct de vedere legislativ să sponsorizeze rugăciunile și instanțele decid acționând ca supraveghetori și cenzori ai discursului religios, asta ar însemna că Guvernul se implică în probleme religioase într-o măsură mult mai mare decât este cazul în practica orașului”, scrie el.

„Includerea într-o rugăciune scurte, ceremonială, ca parte a unui exercițiu mai larg de recunoaștere civică, sugerează că scopul și efectul e să recunoască liderii religioși și instituțiile pe care le reprezintă, mai degrabă decât să excludă și să constrângă necredincioșii.”

El a găsit că eforturile Consiliului sunt „rezonabile” pentru a identifica toate congregațiile religioase din limitele orașului.

„Faptul că toate congregațiile din oraș s-au dovedit a fi creștine nu reflectă o aversiune sau părtinire din partea liderilor orașului față de credințele minoritare”, scrie el.

În părerea sa separată, judecătoarea Elena Kagan a scris că practica a orașului a încălcat „ideea constituțională generoasă că instituțiile publice aparțin mai puțin budismului și hinduismului decât religiei metodiste sau episcopale”.

„În aranjamentul ca membrii clerului să deschidă fiecare reuniune, orașul nu a căutat niciodată ( cu o singură excepție scurtă, când acest proces a fost intentat) să implice, adapteze sau să ajungă la adepții religiilor necreștine”, a scris ea.

„Așa că lună de lună, mai mult de un deceniu, rugăciunile au fost făcute într-o singură credință adresată membrilor publicului, inițiind întâlniri pentru a discuta probleme locale și a împărți beneficii guvernamentale."