ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Nu a trecut un an de când domnul Klaus Iohannis refuza public invitația Patriarhiei BOR, făcută tuturor administrațiilor locale din România de a susține construcția Catedralei patriarhale din București.


Elefant.ro :Livrare gratuita in 24 de ore! Orice produs

Formularea domnului Iohannis a fost una clară, tăioasă și programatică: ”Statul trebuie să finanțeze și să construiască școli, iar comunitatea religioasă trebuie să contribuie, să finanțeze și să construiască biserici”. 

Este de înțeles faptul că în timpul campaniei electorale staff-ul domnului Iohannis, oricum foarte preocupat să facă în așa fel încât candidatul PNL-PDL să evite orice dezbatere publică, nu a folosit această declarație. Ar fi dat apă la moară principalului contracandidat, care oricum dorea să folosească argumentul etnic și confesional în campania sa electorală.

Ce nu am înțeles a fost tăcerea Bisericii Ortodoxe Române (ca de altfel și tăcerea celorlalte culte din România) precum și refuzul de a chestiona toți candidații cu privire la prezidențiale cu privire la această temă sensibilă - a relației dintre Biserică și Stat. Nu sunt primele alegeri- deși sper să fie ultimele - în care Biserica și celelalte culte să evite să își prezinte punctul de vedere în dezbaterea electorală.

Evitând confruntarea directă, Biserica Ortodoxă Română nu a aplicat totuși politica struțului. Ea a acordat o susținere discretă (și din turul doi chiar neinspirat de vocală) candidatului PSD, domnul Victor Ponta, văzut ca fiind răul cel mai mic. Rațiunea era mai mult decât evidentă: BOR știa că domnul Iohannis nu va fi accesibil precum domnul Ponta într-un dialog cu Biserica. Mai mult chiar, atât PNL cât și PDL se dovediseră - în guvernările precedente - mult mai puțin sensibile decât PSD-ul în ajutorarea Bisericii.

Iar decizia Curții Constituționale cu privire la învățământul religios poate să găsească o rezolvare favorabilă BOR doar în condițiile în care și majoritatea guvernamentală din Parlament va fi prietenoasă cu Biserica.

Unde a greșit însă BOR?

Greșelile Bisericii Ortodoxe Române au fost multiple, majore și nejustificabile. Și toate s-au datorat stângăciilor de comunicare, inadmisibile pentru o instituție de forța și dimensiunea BOR.
Cea mai mare problemă a Bisericii Ortodoxe române este aceea că  nu are un birou de presă profesionist care să funționeze și de asemenea nu are nicio strategie inteligentă de comunicare. Iar în epoca informației această problemă este una fatală.
Nu implicarea în campanie a unor clerici și a unui ierarh a fost greșeala. BOR nu a fost singura Biserică care s-a implicat în campanie.  În Biserici neoprotestante s-au făcut campanii mult mai ”deșănțate” teologic pentru diverși candidați. Un alt caz este cel a Bisericii Greco - Catolice unde una din candidate, doamna Monica Macovei a fost promovată fățiș de preoți și chiar de ierarhi. În BOR cazurile au fost mult mai izolate - deși impactul mediatic a fost major.
Acum zarurile au fost aruncate. Noul președinte al României este domnul Klaus Iohannis iar receptarea poziționării Bisericii Ortodoxe în campanie este încă vie. Și sunt destule forțe mediatice interesate ca să rămână și pe mai departe foarte vie informația.

Dar ce așteptări poate avea BOR de la viitor?

Nici mai mult nici mai puțin decât continuarea procesului de secularizare impus României în ultimii ani. Diferența va fi , foarte probabil, faptul că secularizarea va deveni ”lucru bine făcut”.

Și nu este vorba doar de reducerea până spre dispariție în următorii 5 ani a finanțării Bisericii din alte surse decât cele controlate de către Secretariatul de Stat pentru Culte - insuficiente și oricum întoarse cu dobândă bugetului de stat prin plata impozitelor salariale și asigurărilor sociale ale personalului angajat al cultelor. Va fi vorba de reducerea impactului social al parteneriatului Stat- Biserică,  de forțarea retragerii Creștinismului din spațiul public, de descurajarea valorilor creștine în legiferare.
De altfel nu este o întâmplare aceea că în jurul președintelui ales s-au mobilizat tocmai organizațiile promotoare ale stângii europene, ale valorilor laicizante.
Decizia Curții Constituționale care schimbă practic statutul orelor de religie în școlile din România- decizie ale cărei consecințe le vom vedea, cel mai probabil, din toamna anului viitor - a pus deja Biserica Ortodoxă Română în offside. Cum va putea administra această chestiune și problemele sociale- profesori rămași fără posturi- ale acestui demers? Iată o provocare care ar trebui să preocupe prioritar pe ierarhii ortodocși.

Ce este de făcut?

În ultimul meu articol de pe acest site am propus nouă răspunsuri la tot atâtea întrebări identificate cu privire la relația Biserică - Stat.
Lor li se adaugă obligația Bisericii Ortodoxe române de a investi profesionalism, bani și efort pentru repararea deficitului de imagine și construirea unei comunicări cu adevărat eficiente a Bisericii cu societatea. Din păcate pentru ierarhii din Dealul Patriarhiei, celebrul părinte Stoica dar și ineficienta Trinitas TV, nu ajută cu nimic, ba chiar încurcă orice șansă a BOR de a pierde din deficitul de imagine.
Inițiative independente de ierarhie - precum site-ul avereabisericii.ro și alte acțiuni individuale din online și offline, se dovedesc - cu puținul lor, mult mai eficiente decât structurile autorizate de comunicare ale unei Biserici care ar trebui să se pregătească de marea bătălie cu postmodernitatea.