ascultă articolul

Seriile de date prezentate în continuare reflectă dinamica numărului de locuitori, a natalității, a forței de muncă și a numărului de salariați din UE 27 și din România în perioada 2000-2013.

		2000	2008	2013
Populație	UE 27	483 151 535	497 006 781	502 291 366
	România	22 442 971	20 537 875	19 981 358
Născuți-vii	UE 27	5 166 879	5 469 434	5 075 631
	România	234 521	221 900	176 013
Forța de muncă	UE 27	212 278 400	227 975 000	221 834 500
	România	10 771 600	9 365 900	9 189 700
Salariați	UE 27	176 090 000	193 033 600	187 548 500
	România	5 881 800	6 512 900	6 265 900

 

Surse de date: 1. Eurostat, Population, Dempgraphy, Demographic balance and crude rates; 2. Eurostat, National accounts (including GDP), Annual national accounts, National accounts detailed breakdowns.

Datele din matricea care urmează reflectă, pentru aceeași perioadă, dinamica cheltuielilor de personal, a excedentului brut din exploatare și  a valorii adăugate brute din UE 27 și din România.

		miliarde euro pps
		2000	2008	2013
CP	UE 27	4 602,748	6 085,679	6 417,097
	România	43,727	105,652	92,260
EBE	UE 27	3 610,115	5 084,262	5 187,270
	România	56,059	118,473	151,783
VAB	UE 27	8 212,863	11 169,941	11 604,367
	România	99,786	224,125	244,043

 

Notații: euro pps-unitate monetară convențională care are aceeași putere de cumpărare în toate statele din UE; CP-cheltuieli de personal; EBE-excedentul brut din exploatare (profitul  brut din exploatare plus amortizarea capitalului fix); VAB-valoarea adăugată brută. Sursa datelor: Eurostat, National accounts (including GDP), Annual national accounts, GDP and main components.

În sfârșit, indicatorii din următorul tabel reflectă în termeni comparativi performanțele macroeconomice ale României din perioada menționată, performanțe evaluate în euro pps per capita prin intermediul următorilor indicatori de eficiență macroeconomică: productivitatea forței de muncă (PFM) și cheltuielile de personal pe salariat (CPS).

	% din media UE 27
	2000	2008	2013
PFM	23,94	48,84	50,77
CPS	28,44	51,45	43,03

 

Notații: PFM-productivitatea forței de muncă estimată în euro pps per capita (PFM=VAB/FM); CPS-cheltuieli de personal pe salariat estimate în euro pps per capita (CPS=CP/NS). Sursa datelor: Eurostat, National accounts (including GDP), Annual national accounts, National accounts detailed breakdowns.

Principalele concluzii care pot fi formulate printr-o analiză succintă a datelor prezentate anterior sunt în opinia mea următoarele:

1. România a fost afectată în ultimele două decenii de o acută criză demografică. Astfel, populația României a scăzut în ultimii 13 ani cu aproape 11% , iar natalitatea a scăzut în aceeași perioadă cu aproape 25%.

2. Cu toate progresele înregistrate în perioada de preaderare și după aderarea la UE, România nu a reușit să-și diminueze enormele decalaje față de marea majoritate a statelor din UE în ceea ce privește eficacitatea și eficiența factorilor de producție (munca și capitalul). Astfel, ținând cont că în anul trecut România a înregistrat în termeni comparabili un nivel al productivității forței de muncă de numai 50,77% comparativ cu media UE 27 și un nivel al cheltuielilor de personal pe salariat de numai 43,03% comparativ cu media UE 27, rezultă fără echivoc că economia României este în acest moment o economie cu un nivel redus de dezvoltare comparativ cu economiile majorității statelor din UE.

Fără îndoială, ineficacitatea și ineficiența alocativă și productivă a factorilor de producție (munca și capitalul) reprezintă principalii factori de risc care au afectat economia României în ultimii 13 ani. Astfel, deși România a înregistrat în perioada 2000-2008 o creștere economică explozivă, această creștere s-a dovedit a fi nesustenabilă mai ales datorită perpetuării unor flagrante dezechilibre structurale în ceea ce privește distibuția sectorială a outputurilor (valoarea adăugată brută, cheltuielile de personal și excedentul brut din exploatare) și a imputurilor macroeconomice (forța de muncă și salariații).

 

		% din total (2000)			% din total (2013)
		A	IC	S	A	IC	S
VAB	UE 27	2,2	27,9	69,9	1,7	24,8	73,5
	România	12,1	33,4	54,5	6,4	43,5	50,1
CP	UE 27	0,9	29,5	69,9	0,8	25,2	74,0
	România	4,5	40,2	55,3	1,6	35,8	62,6
Forța de muncă	UE 27	7,6	26,5	65,9	5,1	22,4	72,5
	România	44,9	26,9	28,2	30,0	28,7	41,3
Salariați	UE 27	2,1	28,8	69,1	1,7	23,4	74,9
	România	7,6	45,3	47,1	4,0	39,2	56,8

 

Notații: A-agricultură; IC-industrie și construcțăă; S-servicii. Sursa datelor: Eurostat, National accounts (including GDP), Annual national accounts, National accounts detailed breakdowns.

 

Din seriile de date prezentate anterior se poate observa că anul trecut forța de muncă din agricultura României reprezenta 30% din totalul forței de muncă, în timp ce valoarea adăugată brută realizată în agricultura României reprezenta doar 6,4% din nivelul național al acestei variabile. Printr-un calcul simplu se poate constata că productivitatea forței de muncă din agricultura României a reprezentat anul trecut doar 21,3% din valoarea medie a acestui indicator la nivelul economiei naționale. Cu alte cuvinte, după un deceniu în care România a beneficiat de liberalizarea accesului la resursele tehnologice, comerciale și financiare ale UE, agricultura românească continuă să fie un „sector de subzistență” și la nivel național și la nivel european. Rezultă, deci, că disparitățile flagrante și sistematice dintre productivitatea forței de muncă din agricultură și cele înregistrate în industrie, în construcții și în sctorul serviciilor reprezintă un risc major în ceea ce privește reducerea pe termen mediu și lung a marilor decalaje economice dintre România și majoritatea celorlalte state din UE.

Pe de altă parte, este bine cunoscut faptul că impactul factorilor de producție asupra creșterii economice poate fi în ultimă instanță de tip intensiv sau extensiv. În primul caz, creșterea economică este determinată de creșterea caltății muncii, ceea ce implică investiții costisitoare în cercetare-dezvoltare, în producție și în calificarea forței de muncă. În cel de al doilea caz, creșterea economică este determinată de multiplicarea muncii necalificate sau slab calificate în detrimentul muncii calificate, ceea ce implică investiții mult mai mici și performanțe net inferioare comparativ cu cazul precedent..

În acest context, indicatorii prezentați în continuare reflectă în mod indubitabil faptul că boom-ul economic românesc din perioada 2000-2008 a fost generat în special de proliferarea muncii necalificate în detrimentul muncii calificate. Ori, atunci când creșterea economică este generată de factori preponderent extensivi, sustenabilitatea acestui proces devine extrem de problematică.

 

	Productivitatea resurselor (euro per kg)
	2000	2008	2013
UE 27	1,34	1,45	1,71
Bulgaria	0,18	0,18	0,21
România	0,35	0,18	0,22

 

Notă explicativă: Productivitatea resurselor a fost calculată ca un raport între produsul intern brut estimat în prețurile anului 2005 și consumul de materii prime și materiale la nivel macroeconomic. Valoarea acestui indicator de eficiență este direct proporțională cu gradul de calificare al forței de muncă la nivel macroeconomic. Sursa datelor: Eurostat, Sustainable devlopment indicators, Sustainable consumption and production,  Resource productivity.

Într-adevăr, datele precedente reflectă fără echivoc faptul că în cazul României productivitatea  resurselor, un indicator care reflectă în mod obiectiv nivelul de calificare al forței de muncă la nivel macroeconomic, a scăzut cu aproape 50%  în perioada boom-ului de la începutul acestui mileniu datorită proliferării vicioase a  muncii slab calificate.  În aceste condiții, după o creștere asimtotică de 62,6% în perioada 2000-2008, economia României s-a comprimat în următorii doi ani cu 7,6%. Drept urmare, cheltuielile de personal pe salariat au fost amputate în termeni reali cu 18,2%  în perioada 2008-2013, ceea ce nu s-a întâmplat în nici un alt stat din UE, cu excepția Greciei.

 

	Nivelul real al cheltuielilor de personal pe salariat (euro)
	2000	2008	2013
UE 27	28 682	30 054	31 108
Bulgaria	2 732	3  575	4 500
Grecia	20 280	23 669	20 217
România	4 004	6 325	5 174

 

Notă explicativă: Nivelul real al cheltuielilor de personal pe salariat a fost caculat ca un raport între cheltuielile de personal estimate în prețurile anului 2005 și numărul total de salariați la nivel macroeconomic. Surse de date: 1. Eurostat, National accounts (including GDP), Annual national accounts, GDP and main components; 2. Eurostat, National accounts (including GDP), Annual national accounts, National accounts detailed breakdowns.

 

Din cele prezentate rezultă că declinul demografic din ultimile două decenii și nivelul nesatisfăcător de dezvoltare economică reprezintă riscuri extreme pentru România. O eludare ca și până acum a acestor riscuri ar implica consecințe devastatoare. Dacă nu vor fi conceptualizate și operaționalizate în timp real politici guvernamentale, mai ales de natură fiscală, care să stimuleze motivația pentru creșterea productivității muncii și a capitalului în agricultură, în industrie, în construcții și în sectorul serviciilor, atunci România va deveni tot mai dependentă de importul de muncă scumpă în contrapartidă cu exportul de muncă ieftină în UE sau în afara UE, iar statul român nu va mai putea evita insolvența prin „rostogolirea” datoriei publice. Mai mult ca oricând, deci, este nevoie de o implicare neântârziată, responsabilă și competentă a decidenților politici, a managerilor, a experților și a liderilor de opinie din România.în scopul conștientizării și a contracarării efective a acestor riscuri.