Luna aceasta s-a dat startul sezonului răcelilor, gripelor și virozelor, iar pentru că este mai înțelept să previi decât sa tratezi,  apelăm, iarăși, la cartea „Leacuri mănăstirești - Terapii pentru trup și suflet”, de Mariana Borloveanu, de unde am cules câteva din secretele călugărești pentru sporirea imunității.

Audiobook 2CD. De unul singur - Grigore Lese

1. Laptele de capră, crud. Monahul Gheorghios Karaisaridis, din Atena, deține tainele multor leacuri mănăstirești, unul dintre cele mai apreciate fiind tămăduirea cu lapte de capră, crud. Pe lângă ridicarea imunității, acesta are și rolul de a echilibra toți factorii fizici și psihici de care organismul uman are nevoie. Cura cu lapte de capră, crud fortifică plămânii, tratând până la vindecare afecțiunile cardiovasculare și intestinale. Cancerele descoperite în faza incipientă a bolii pot fi stopate după un tratament de 90 de zile. Atât persoanelor bolnave, cât și celor sănătoase le este recomandat un consum de 200 ml lapte crud de capră (în special, roșie) pe zi, în zilele când nu este post.

2. Lucerna. De sute de ani, lucerna este folosită ca o importantă plantă furajeră, în ultimul secol fiind recunoscută și ca remediu împotriva multor afecțiuni umane. De altfel, chinezii din vechime aveau o vorbă: „Ce le face bine vitelor tale îți face bine și ție”. Părintele Nifon, de la Mănăstirea Sihăstria, își amintește că vechii monahi din zonele de câmpie foloseau ceaiul de lucernă ca leac, datorită clorofilei, mineralelor, vitaminelor și nutrienților pe care această plantă îi conține. Efecte miraculoase au și tratamentele cu pulbere și germeni de lucernă, care dau energie organismului, vindecă rănile și opresc hemoragiile. De asemenea, vitaminele B6, E și D, precum și calciul, magneziul, fosforul și potasiul, conținute de lucernă ajută la întărirea sistemului osos, dar și la fortifierea imunității. Frunzele și florile de lucernă se pot mânca zilnic, sub formă de salată, la care se adaugă doar ulei de măsline și lămâie, după gust. Efectele se văd după o lună întreagă.

3. Citricele. Recunoscute pentru aportul mare de vitamina C, citricele mai conțin și alte substanțe active: fibre, minerale și substanțe anticancerigene. Nutriționiștii susțin că savoarea și aroma lor ne întineresc, iar elementele nutriționale prezente în compoziția acestora - vitamine (A, B, C), săruri minerale (fosfor, calciu, potasiu, sulf) și oligoelemente precum siliciu, mangan, cupru - țin la distanță multe boli severe. Lămâia este de folos în caz de bronșită sau infecții pulmonare (dacă nu am consumat-o din timp, pentru prevenirea lor), portocala scade febra, mandarinele cresc rezistența la germeni, grepfrutul reduce oboseala și previne apariția herpesului, iar pomelo combate infecțiile virale și bacteriene, vindecă rănile și escarele, participă la detoxificarea organismului, reduce riscul apariției cataractei și încetinește procesul de îmbătrânire.

citrice-crainicul

4. Echinacea este o plantă înaltă adusă din America de Nord şi a fost un leac de căpătâi al pieilor roşii. Încă din timpuri străvechi s-au descoperit efectele sale uimitoare de mărire a rezistenţei naturale a organismului la infecţii. Se pare că are rezultate spectaculoase, în timpul sezonului rece, în prevenirea gripei, fiind denumită adesea „vaccinul antigripal natural’’. Cel mai întâlnit stimulent imunitar de pe mapamond este specia cu flori roşii (Echinacea purpurea). Ea acţionează relativ rapid (în trei-patru zile apar efectele de mărire a capacităţii de apărare a organismului în faţa infecţiilor), are o toxicitate scăzută şi poate fi folosită pe termen lung, fără a da efecte adverse. Se găsește la plafar, sub formă de pulbere, ceai sau tinctură.

5. Alunele de pădure. Deşi deţin proprietăţi terapeutice valorificate din cele mai vechi timpuri, în prezent sunt puţini cei care cunosc calităţile vindecătoare ale alunelor. Pe lângă savoarea binecunoscută a acestor fructe, alunele sunt preţioase prin conţinutul de vitamine şi minerale, proteine şi acizi graşi esenţiali. Părintele Efrem de la Neamţ mărturisește câte vindecări miraculoase a văzut după tratamentul cu frunze şi fructe de alun.

În sezonul rece, chiar şi alimentaţia oamenilor perfect sănătoşi trebuie să includă un număr scăzut de calorii şi un conţinut ridicat de vitamine, minerale şi antioxidanţi, pentru un echilibru stabil al sistemului imunitar.

Cătina și usturoiul sunt doi prieteni de nădejde, în această perioadă. Printre leacurile mai puțin cunoscute, dar la fel de eficiente pentru creșterea imunității se numără și spirulina, arnica sau varza.

catiina

„Istoria a lăsat cele mai relevante mărturii ale tămăduirii cu ajutorul plantelor. Domnitorii români Alexandru cel Bun și Mircea cel Bătrîn au fost de mare ajutor negustorilor din Lvov, cît și celor din zona Brașovului, care aduceau în țară produse farmaceutice din plante şi condimente colectate din întreaga lume (tămîie, ghimbir, scorţişoară). Nu-i putem uita nici pe negustorii din zonele de cîmpie, care aduceau în mod frecvent medicamente naturale din Țara Făgărașului și din împrejurimile Sibiului. Un lucru extrem de important au relatat medicii italieni Matteo Muriano și Ieronim de Cesena, care i-au salvat viața domnitorului Ștefan cel Mare, rănit la picior în timpul luptei de la Cetatea Chiliei și pe care aceștia l-au vindecat cu cataplasme de mușețel, isop, brusture și tătăneasă. Și ca o încununare a acestor tămăduiri, au fost manuscrisele găsite în diverse așezăminte monahale, precum cel de la Mănăstirea Cernica sau Cartea doctoricească îngrijită de preotul Nicanor Bolniceru. Aceste înscrisuri conțineau mărturii ale numeroaselor leacuri, care aveau la bază balsamuri, alifii, fierturi, toate obținute din plante cu efecte terapeutice incontestabile.”, relatează Dr. Pavel Chirilă, în prefața culegerii „Leacuri mănăstirești - Terapii pentru trup și suflet”.

sanatate