ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Interviu cu dr. Peter Nadig, co-fondator al clinicii de medicină cardiovasculară Inimed 360° şi lider vechi al grupului REHAU pentru regiunea Austria/Europa de Sud-Est.

Omul de afaceri elveţian dr. Peter Nadig a deschis la începutul anului în Bucureşti, împreună cu dr. med. Gabriela Cozmanciuc, un cunoscut medic cardiovascular din Bucureşti, o clinică în care pacienţii sunt îndrumaţi începând de la prevenţie până la stabilirea unui diagnostic şi chiar până la vindecare. În interviul realizat de redactorul ADZ, Dagmar Schneider, dr. Peter Nadig povesteşte cum a ajuns să lucreze în acest domeniu şi despre experienţele acumulate până în prezent în această ţară.

Ca fost director al cunoscutului grup REHAU specializat în realizarea produselor pe bază de polimeri, filiala din Europa de sud-est, cunoaşteţi România de mult timp. Cum a început totul?

Povestea e lungă. După absolvirea studiilor în afaceri şi a doctoratului meu în Elveţia în anul 1993, mi-am început cariera în Germania la REHAU AG, o cunoscută companie pentru prelucrarea materialelor plastice şi marcă pentru soluţii pe bază de polimeri. Acolo am fost asistentul celor din conducere. După puţin timp, am fost chemat înapoi în Elveţia unde am lucrat între anii 1995-2001 ca asistent personal al proprietarului şi ca secretar al Consiliului Administrativ. Deoarece pieţele est-europene se aflau în creştere, am fost desemnat ca director în anul 2001, pentru regiunea Austria şi Europa de sud-est, cu sediul în Guntramsdorf lângă Viena. Eram răspunzător pentru construirea structurată şi durabilă a acestor pieţe. Pe atunci aveam la Bucureşti un mic birou de vânzări şi unul la Cluj. În 2002, a fost înfiinţată noua centrală în România cu centrul logistic în Tunari, pe actuala şosea de centură a Bucureştiului, iar în 2005 s-au mai deschis un alt birou de vânzări şi un centru logistic la Cluj. A urmat deschiderea altor birouri de vânzări la Timişoara şi Bacău. În Cisnădie, lângă Sibiu, a fost închiriată în anul 2003 o hală şi s-a început producţia de tubulatură. REHAU a cumpărat ulterior în acea zonă un teren şi s-a planificat construcţia unei fabrici mai mari, însă pe fondul crizei aceste planuri nu s-au concretizat. Aşadar am fost în România în fiecare an de cinci chiar până de zece ori şi, din cele 20 de ţări unde am lucrat, am îndrăgit România încă de la început. Pe de o parte, afacerile constituiau o parte atractivă. Ca exemplu, în anii de boom am avut o cifră de afaceri de 50 de milioane de euro în România. Pe de altă parte, cred că oamenii sunt foarte amabili, calzi şi ospitalieri şi mă simt bine în preajma lor.

Aţi avut, pe lângă călătoriile de afaceri şi legături particulare cu ţara?

În timpul deplasărilor mele oficiale în România, s-a format o strânsă colaborare cu departamentul german al Facultăţii de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii Babeş-Bólyai din Cluj. Aici aş dori să-l menţionez pe domnul dr. Rudolf Gräf, pe care îl cunoşteam deja la acel moment. Premiul-REHAU a fost acordat prima data studenţilor în 2004 pentru lucrări economice, apoi auspiciul acestuia a fost preluat între anii 2004-2009 prin amabilitatea primarului oraşului Sibiu, Klaus Johannis, el însuşi absolvent al Universităţii din Cluj. Eu am avut onoarea de a fi numit în 2008, datorită angajamentului meu, Honorarprofessor (*Profesor de Onoare), M-am bucurat nespus pentru acest lucru şi sunt şi astăzi foarte mândru. Şi în prezent, o dată pe an ţin cursuri ca profesor invitat, la specializarea Managementul Resurselor umane şi pun mare preţ pe schimbul de informaţii, cunoştinţe şi pe vizitele studenţilor în afara ţării şi mi se pare incredibil cât de calificaţi, sârguincioşi şi motivaţi sunt studenţii din Cluj.
Asta menţionez şi aici, deoarece aici, în clinica nou înfiinţată, mergem pe un concept similar; aducem medici din Franţa şi din alte ţări, care nu doar tratează pacienţii, ci fac un schimb profesional cu medicii locali şi operează împreună. Îi trimitem şi pe medicii noştri în scopul specializării în clinici alese din Franţa, unde le stau alături mentori. Vreau să amintesc şi atmosfera prietenească pe care am întâlnit-o în Sibiu încă din 2002 şi apoi una specială, deoarece în 2007 oraşul a fost numit capitală cultural-europeană. Pe atunci se organiza un Art Campus de către REHAU, cu 10 tineri artişti români, timp de o săptămână la reşedinţa de vară a lui Brukenthal din Freck/Avrig, cu un juriu din care a făcut parte chiar şi primarul Sibiului, Klaus Johannis.

Cum aţi ajuns să vă stabiliţi aici şi pe plan personal?

După 16 ani petrecuţi în cadrul companiei REHAU, dintre care am făcut parte şi din conducerea grupului între anii 2007-2009, m-am gândit dacă vreau să-mi petrec următorii ani prin călătorii de serviciu şi extrem de mult stres şi atunci m-am decis să renunţ la această activitate şi am înfiinţat cu partenerii o firmă în Austria şi o firmă de imobiliare în Elveţia. Coincidenţa a făcut ca în Elveţia să-mi întâlnesc partenera actuală, doamna dr. Cozmanciuc. Lucrase opt ani în spitale renumite din Paris, Londra şi Milano şi pe atunci lucra de mulţi ani la spitalul Fundeni din Bucureşti. În discuţiile avute cu dumneaei, s-a înfiripat ideea de a înfiinţa în Bucureşti propria clinică.

Decizia de a investi într-o asemenea instituţie a necesitat o analiză serioasă. Cum aţi procedat?

Şi perspectiva de afaceri este una importantă, mai întâi e nevoie de cerere care trebuie îndeplinită şi în final trebuie să existe o piaţă de clienţi, care să necesite un marketing bun. Am observat, pe baza statisticilor din anii 2008-2010, că dintre toate cazurile de deces din România, circa 60% au fost provocate de afecţiuni cardiovasculare. Asta înseamnă circa 160.000 de persoane. Media în Europa de Vest este de 30%. Asta înseamnă că în România mor în medie de două ori mai mulţi oameni din cauza acestei patologii decât în Europa din Vest. Şi vârsta medie în cazul infarcturilor în România este semnificativ mai mică la 42 de ani în comparaţie cu vârsta de 50 de ani în Europa de Vest. Mai mult, ca. 700.000 de cazuri noi documentate par să fie asociate cu probleme vasculare sau cardiace.

O altă statistică indică numărul intervenţiilor chirurgicale la inimă. În România se efectuează anual aproximativ 3500 până la 4000 de operaţii de acest fel. Să luăm spre comparative o statistică, care spune că în Franţa, anual sunt operate de inimă circa 700 de persoane dintr-un milion. Extrapolându-se la România, cu un număr de 20 de milioane de locuitori, ar însemna că de la 14.000 până la 24.000 de pacienţi au trebuit operaţi anual. Per total, există o cerere uriaşă şi nu vorbesc doar de operaţii şi tratamente medicale. Sunt importante în special prevenţia şi informarea, care în această ţară sunt practic ignorate. Pentru multe persoane este mai importantă inspecţia tehnică a maşinii decât o consultaţie preventivă şi când situaţia se înrăutăţeşte aceştia vin adesea la medic prea târziu. Nici factorii de risc ca de exemplu fumatul, mişcare/sport puţin, obiceiuri alimentare greşite nu prea sunt luaţi în considerare. De aceea credem că este vorba pur şi simplu de o cerere uriaşă din partea pieţei. Aşadar, recomandăm ca fiecare bărbat în vârstă de 40 de ani şi fiecare femeie în vârstă de 45 de ani din România, să meargă la controale preventive cardiologice. Aceste controale pot preveni costurile financiare şi sociale mari.

În Bucureşti există multe clinici private. În ce măsură se diferenţiază Inimed 360° de celelalte clinici?

Există totuşi multe clinici private dar puţine care au specializarea noastră în medicină cardiovasculară. Presupun că suntem unici datorită echipei noastre mixte şi a modului de abordare al pacienţilor noştri. În clinica noastră, pacienţii sunt îngrijiţi pe toată perioada procesului de boală. Gama de servicii începe cu prevenţia şi continuă chiar şi după un tratament sau o intervenţie chirurgicală, prin măsuri de reabilitare şi consultanţă. Noi explicăm şi discutăm despre rezultate cu pacienţii noştri, sugerăm soluţiile şi decidem împreună cu privire la toate tratamentele posibile. În cazul problemele medicale care nu ţin de specializarea noastră, îi recomandăm pe medicii parteneri.

Clinica acoperă trei domenii. Unul este diagnosticarea şi prevenţia totală. Avem cardiologi, experţi în ultrasunete, diabetologi, neurologi, care examinează pacienţii în detaliu iar pentru efectuarea hemogramei şi a anumitor analize, derulăm o colaborare strategică cu grupul german de diagnosticare „Synlab“. Al doilea domeniu cuprinde tratamentul pacienţilor, respectiv cu tratamentul medical, aşadar consilierea medicamentoasă şi în nutriţie, schimbarea stilului de viaţă etc. Intervenţiile chirurgicale sunt incluse şi aici. Clinica noastră pune la dispoziţia pacienţilor, o sală de operaţii pentru intervenţii chirurgicale de zi prin care se tratează de exemplu bolile venoase printr-o metodă specială, pe care o folosim doar în România iar pacientul poate fi externat doar după câteva ore. Pentru cazurile mai grave există varianta de a închiria săli de operaţii şi infrastructură în clinici partenere din Bucureşti şi de a realiza intervenţia cu echipa Inimed. Intervenţiile chirurgicale complexe la inimă pot fi realizate momentan doar în clinicile pariziene. În legătură cu acest subiect, în prezent suntem în discuţii cu spitalele locale, pentru a acoperi şi acest aspect. Al treilea domeniu îl reprezintă tratamentul postoperator, care include analizele regulate cât şi consilierea medicală individuală şi tratamentul fizioterapeutic.

Ce urmează după deschiderea clinicii?

Încercăm să cooperăm cu diferite clinici şi suntem în discuţii cu un spital din Bucureşti, pentru a încheia un acord public-privat, prin care totul va fi administrat împreună - atunci medicina de valoare va putea fi oferită mai avantajos, chiar mai avantajos decât putem noi să o facem într-o clinică privată. Acesta este însă un proiect complex unde este necesar să se adune numeroase interese diferite.

Chiar dacă de 13 ani aţi locuit din când în când în Bucureşti şi de un an v-aţi stabilit acolo, cu personalul clinicii vorbiţi în limba engleză. Nu a fost oare o provocare personală să învăţaţi limba acestei ţări?

În principiu înţeleg destul de bine limba şi nu am dificultăţi în a citi în limba română dar la conversaţie încă nu sunt atât de bun, trebuie să mai exersez. În estul Elveţiei, unde m-am născut, mai bine zis în Graubünden, există o limbă, un amestec între latină şi celtică. Este vorba de aşa-numita retoromana, una din cele patru limbi oficiale ale Elveţiei. Pe vremea mea, în primii trei ani de şcoală se vorbea şi se scria doar în romanşă şi apoi s-a învăţat germana. Retoromana este foarte asemănătoare cu româna, existe multe cuvinte de bază comune, care se diferenţiază doar în pronunţie. Gramatica este alta. În cazul meu se pune doar problema exerciţiului constant.

Care sunt, din punctul dvs. de vedere, diferenţele dintre Elveţia şi România în domeniul afacerilor şi ce vă doriţi în viitor?

Un principiu important este să fii flexibil, trebuie să adaptezi la relaţiile din alte ţări străine. Desigur, există şi diferenţe de mentalitate cunoscute, cu care trebuie să te obişnuieşti. Trebuie să cauţi şi să cercetezi cu cine te poţi implica în chestiuni de afaceri. Dar, pe de altă parte, poţi învăţa multe în ceea ce priveşte creativitatea, flexibilitatea, contactul cu oamenii, deoarece românii sunt oameni spontani, deschişi şi intuitivi. În viitor, speram ca a noastră clinică să se dezvolte constant şi pe termen lung şi că va fi un succes. Condiţiile sunt într-adevăr îndeplinite de o echipă de 20 de persoane calificate şi dedicate. Şi dacă totul se va desfăşura aşa cum trebuie, dorim să înfiinţăm un fel de academie, unde să invităm în mod regulat medici, unde să prezentăm cazuri interesante şi unde să facem schimb de idei- va fi un fel de colocviu de medicină la un nivel înalt. Pe plan personal îmi doresc – ca toţi oamenii – sănătate, iubire, armonie şi noroc. Un pic de noroc combinat cu coincidenţele trebuie să existe întotdeauna pentru ca unele dorinţe să poată fi îndeplinite şi cu privire la acest proiect.

Interviul este realizat de Dagmar Schneider, www.adz.ro., martie 19, 2014.