ascultă articolul

Având o istorie milenară, după unele surse fiind cunoscută încă din vremea Imperiului Roman, Transalpina este din nou în centrul atenţiei după ce Guvernul condus de către Victor Ponta a sesizat DNA în urma unor nereguli descoperite de corpul de control al premierului.

[P] Maria, Regina României. Jurnal de Război, ediție integrală, necenzurată - comanda online

În anul 2011, drumul care leagă Oltenia de Transilvania de la Novaci la Sebeş a fost asfaltat în totalitate. Se pare că problemele pornesc tocmai de la costurile refacerii Transalpinei. Aşa au apărut foarte mulţi contestatari ai drumului, unul dintre aceştia fiind Sorin Ioniţă, articolul acestuia fiind recomandat chiar de Victor Ponta pe pagina sa de Facebook. Ioniţă spune despre Transalpina că este "drumul ţăranilor care vor să spună că au fost la munte". De furia jurnalistului nu scapă din Transfăgărăşanul, "lăsat moştenire de Ceauşescu, ultimul dictator european care a mai crezut că drumurile pe creste de munţi au vreo valoare strategică".

Ideea drumului nu a fost una proastă, dar aceasta trebuia susţinută de alte iniţiative. Nu neapărat care să vină direct de la Guvern, dar autorităţile locale puteau profita de această adevărată mina de aur. Un exemplu în acest sens este lipsa locurilor de cazare. În Rânca s-a construit haotic, fără locuri de parcare, iar în Novaci pensiunile sunt o raritate. Zona are un potenţial turistic uriaş, dar oamenii din zonă trebuie să fie îndrumaţi şi ajutaţi să demareze afaceri în domeniu. Accesarea fondurilor europene poate fi o soluţie.

Aşa arăta Transalpina în anul 1968 într-o imagine surprinsă de Viorel Simionescu

Transalpina, în lungime de 148 de kilometri, traversează patru judeţe, iar oraşul Novaci este doar începutul acestui spectaculos drum. Transalpina este cea mai înaltă şosea din România, atingând în Pasul Urdele altitudinea de 2145 metri. Potenţialul turistic al zonei nu este exploatat cum trebuie, chiar dacă drumul este deschis doar 6 luni pe an. Contestatarilor trebuie să li se reamintească faptul că românii merg la mare tot cam 6 luni pe an, atât durează sezonul. Ce ar trebui să facem în acest caz, să distrugem toate staţiunile?

Transalpina traversează zone de o frumuseţe rară. Chiar şi Mihail Sadoveanu a fost cucerit de aceste locuri pe care le-a descris în "Valea Frumoasei" şi "Bradu Strâmb". Există chiar şi o cabană pe care scriitorul a ridicat-o în Valea Sebeşului în anul 1927.

Cei care ajung pe Transalpina pot schia la Rânca, Şureanu sau la Vidra, pot admira salba de lacuri glaciare şi lacurile de acumulare Oaşa şi Tău. Tot de pe Transalpina se poate ajunge la Mănăstirea Oaşa.

Mănăstirea Oaşa

Traversând judeţul Alba, turiştii vor trece prin Căpâlna, unde se poate vizita cetatea dacică aflată în patrimoniul UNESCO, apoi se poate ajunge la Jina, comună celebră pentru produsele tradiţionale şi locul de baştină al vestitutului cioban Ghiţă.

Acest tip de articole negative au însă efect. Românii merg la schi în Austria şi Bulgaria, la mare în Grecia şi Turcia şi postează pe Facebook imagini cu şoselele din Franţa şi Elveţia, şosele care nu sunt cu nimic la prejos decât Transalpina sau Transfăgărăşan. "This is the best road in the world", a spus echipa Top Gear, care a realizat un episod al celebrei emisiuni pe Transfăgărăşan.

Ar trebui să venim cu soluţii constructive, nu doar să criticăm. Tot mai des se insinuează ideea că tot ce e românesc este şi prost făcut. În cazul de faţă cu siguranţă nu este cazul, faptul că şoseaua a fost făcută de o firmă românească, la peste 2.000 de metri altitudine, e o realizare tehnologică. Apropo, ce se mai ştie de contractul Bechtel? Ultima oară acesta fusese PIERDUT, după cum a anunţat Dan Şova, fostul ministru al Transporturilor. Contractul cu Bechtel, companie americană căreia Guvernul Năstase i-a încredinţat direct contractul pentru construirea Autostrăzii Transilvania (Braşov-Borş), cu o lungime proiectată de 415 km, avea o valoare de 2,2 miliarde de euro. Compania a încasat 1,5 miliarde euro, dar nu a construit decât 52 de kilometri.

Un alt contract păgubos pentru statul român, dar pe care nimeni nu îl verifică, este vânzarea Petrom. În 2004, reprezentanţii statului român, prin primul ministru Adrian Năstase şi ministrul industriilor Dan Ioan Popescu, cu girul dat într-o zi al Parlamentului, au vândut companiei austriece OMV cea mai importantă companie energetică din România, Petrom (51% din acţiuni), şi ce este mai important, în premieră mondială, cu tot cu resursa energetică naţională deţinută de acesta.

Transalpina iarna