ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



În vreme ce SUA și UE pompează bani la Kiev prin Fondul Monetar Internațional, iar Gazprom-ul a închis robinetul de gaze, Ucraina rămâne cu un picior în prăpastie. Războiul civil din ultimele luni și încercarea regiunilor separatiste din est de a se rupe de puterea de la Kiev, sunt pe pnctul de a îngenunchia economia întregii Ucraine. Încă de la izbucnirea conflictului din fostul stat sovietic, analiștii au anticipat că, dacă Ucraina se va rupe, vestul pro-european nu va putea supraviețui fără resursele bogate și activitatea industrială intensă din această regiune rusofonă, unde companiile au legături bine sudate cu Rusia, atât geografic cât și afectiv.

Ucraina se confruntă cu mari probleme economice încă din timpul administrației Ianukovici, iar analiștii de la Vocea Rusiei prevăd că țara se va descurca cu atât mai greu fără gazul rusesc în următorii ani, deoarece în prezent nu există o altă sursă de energie. Printre victime unei recesiuni puternice, agravate de violențele secesioniștilor din est, dar și de anexarea Crimeii, de către Rusia, au fost băncile, două dintre cele mai mari închizându-și porțile.

După ce locuitorii din Doneţk și Lugansk, din bazinul minier Donbas, unde trăiesc șase milioane de oameni, și-au autoproclamat independența, luna trecută, mutarea imediată a fost aceea de rupe aproape toate legăturile cu puterea centrală de la Kiev. Separatiştii proruşi deţin acum controlul asupra celui mai important bazin miner, considerat un adevărat "plămân" industrial al ţării. Opinia unanimă, strigată în stradă încă înainte de proclamarea independenței, este aceea că estul, care asigură aproape un sfert din Produsul Intern Brut al Ucrainei, nu mai trebuie să continue să-și împartă resursele cu restul ţării, iar tot ceea ce produce trebuie să rămână în această regiune.

Violențele închid combinate și pun în stand by gazele de șist

În paralel, confruntările zilnice dintre separatiștii pro-ruși și forțele militare ucrainene, soldate cu zeci de morți și răniți, au făcut ca, în mai puțin de două luni, cele mai mari combinate locale, Styrol și Severodonetsk Azot –lidere pe piața industriei chimice din Ucraina – să își oprească producția. De asemenea, unul dintre cele mai mari proiecte de producere a gazului de șist din Ucraina, care reprezenta investiții de zece miliarde de dolari, a rămas doar pe hârtie. Asta pentru că grupul britanico-olandez Shell, care urma să se ocupe de proiect, a anunțat că mai așteaptă. Nici nu ar fi avut altă opțiune, în condițiile în care o bună parte a zăcământului se află la Slaviansk, bastionul separatiștilor pro-ruși, unde zilnic au loc violențe, potrivit  lexpress.fr.

Economie moartă fără gazul rusesc

Nici măcar intrarea accelerată a Ucrainei în UE nu ar putea rezolva problemele economice ale țării. A recunoscut-o chiar comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger. În plus, războiul gazelor, cu Rusia, va pune în și mai mare dificultate economia.”Lipsa investițiilor serioase în infrastructură și renunțarea la programele elaborate de precedentul guvern au făcut Ucraina să devină dependentă de livrările de energie. Datele arată că intensitatea energetică a PIB-ului Ucrainei depășește cu mult indicatorii țărilor dezvoltate din Europa de Vest și de Est”, notează site-ul Vocea Rusiei.

Viitorul nu sună bine pentru separatiști

La începutul crizei din Ucraina, au existat și voci care au susținut că economia ar merge mai bine dacă acest stat s-ar scinda, chiar și fără resursele din regiunea pro-rusă. În ciuda optimismului afișat de liderii regiunii separatiste, care au decis să nu mai plătească niciun impozit puterii de la Kiev, situația nu se anunță una roz pentru rusofoni.Oficialii pro-ruși dau cifre menite să liniștească populația, conform cărora ”Republica Doneţk reprezintă puțin mai mult de 4% din teritoriul Ucrainei iar 14,5% din populația sa contează pe 20% din produsul său interior brut și pe 25% din exporturi. Analistul Yuri Makogon crede că situația e mult mai proastă. ”Dacă Republicile Donetsk și Lugansk nu sunt recunoscute de comunitatea internațională, nu ne vom putea exporta producția. Doar 30% din exporturile noastre merg către Rusia, iar Rusia nu poate cumpăra tot ce producem noi”, a explicat analistul ucrainean. Fără a mai pune la socoteală faptul că o serie de mine și fabrici s-au închis, iar sectorul transporturilor a fost grav afectat de violențele din ultima perioadă. De altfel, liderii separatiști din Doneţk au cerut de curând Rusiei un împrumut de stabilizare de aproape un miliard de dolari, pe motiv că economia Donbasului are un PIB de peste 1 trilion de ruble pe an.