ascultă articolul

O descoperire arheologică extrem de importantă a fost făcută recent pe raza localităţii Iojib, din Satu Mare a declarat șeful secţiei de arheologie din cadrul Muzeului Judeţean Satu Mare, Robert Gindele. Este vorba de un centru metalurgic de prelucrare a fierului de baltă, de pe vremea dacilor liberi ce confirmă existenţa în spaţiul nord-vestic al României a unui mare centru industrial.

„Descoperirea este deosebit de importantă pentru civilizaţia dacilor liberi. Este foarte probabil ca acest centru să fie unul dintre marile centre de reducere a fierului de baltă din Europa Centrală, până azi fiind făcute asemenea descoperiri doar în Polonia şi Germania“, explică arheologul Robert Gindele.

Potrivit Adevărul, descoperirile de la Iojib au fost făcute de câteva persoane care efectuau săpături la balastiera din Apa. Muncitorii au anunţat de îndată arheologii din cadrul Muzeului Judeţean, însă nu se aşteptau ca acele pietre să fie de o importanţă atât de mare. Arheologii s-au deplasat la faţa locului şi au stabilit că erau lupe de fier, fără a se şti exact din ce perioadă proveneau. La scurt timp, s-au efectuat şi săpături arheologice la faţa locului, în urma cărora au fost descoperite şi 52 de cuptoare metalurgice în care oamenii ardeau limonit (minereu de fier cristalizat), denumit popular „fierul de baltă“, obţinând acele lupe metalice, care ulterior erau prelucrate.

„Am descoperit 52 de cuptoare de redus minereuri pe o suprafaţă de 15 pe 15 metri. Este o concentraţie enormă, cuptoarele sunt uriaşe. Cuptoarele funcţionau ca nişte furnale, se puneau straturi de mangal, cărbuni de lemn şi straturi de fier de baltă, cum este cunoscut în zonă“, a spus arheologul Robert Gindele.

Cuptoarele erau conturate imediat sub stratul arabil, la o adâncime de 30 de centimetri. Din cuptoare a rămas în sit zgura de fier de la baza acestora, sub zgură fiind descoperit un strat subţire de cărbune de lemn.

„Bucăţile de zgură sunt foarte compacte, cu un conţinut ridicat de fier, sunt circulare şi păstrează forma cuptorului. Bucăţile cu cele mai mici dimensiuni au o greutate de aproximativ 25-30 kg, iar cele de mari dimensiuni depăşesc 60 kg“, explică arheologul.

Robert Gindele povesteşte că, în lipsa descoperirilor care puteau asigura o datare a complexului industrial, specialiştii au recurs la datarea prin radiocarbon (C14) şi au trimis mostre la cel mai apropiat laborator, la Poznań, în Polonia, confirmând supoziţiile arheologilor: cuptoarele metalurgice sunt din secolele II-III.t. Descoperirea este extrem de importanţă pentru civilizaţia dacilor liberi, mai ales pentru că este de mari dimensiuni. Robert Gindele este de părere că această descoperire este una colosală, de importantă internaţională, fiind de interes pentru întreaga Europă „barbară“, mai ales datorită faptului că deschide noi orizonturi şi speranţe că în zonă ar exista şi alte centre ale comunităţii din vremea dacilor liberi: un centru religios, un centru politic, un centru economic sau chiar morminte princiare.

„Descoperirea confirmă existenţa în spaţiul nord-vestic al României a unui mare centru industrial complex, compus din producţie ceramică şi fier, care foarte probabil valorifica produsele pe un areal geografic întins în Europa Centrală“, mai spune Robert Gindele.







SURSĂ FOTO: ADEVĂRUL