ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!

Mahatma Gandhi a fost liderul mișcării de indepență a Indiei în perioada ocupației britanice și cel mai iubit dintre indieni. Născut pe 2 octombrie 1869, principiile pe care le propovăduia erau: adevărul, non-violența, vegetarianismul, simplitatea și credința.

Libris.ro - Librarie online - Zilnic noutati si promotii


Mohandas Karamchand Gandhi, părintele independenței Indiei și inițiatorul mișcărilor de revoltă neviolente a primit numele de „Mahatma“ (în sanscrită înseamnă „marele suflet“)  de la poetul indian Rabindranath Tagore.

Gandhi provenea dintr-o familie indiană din pătura superioară a societății, aparținând castei neguțătorilor, Vaishya. Tatăl lui, Mohandas Kaba Gandhi, a fost prim-ministru în Kathiawar în statul Vankaver. După frecventarea colegiului „Samaldas“ din Bhavnagar, studiază dreptul laUniversitatea din Ahmadabad și University College London și practică pentru scurt timp avocatura în Bombay. Din anul 1890 devine vegetarian. În 1893 pleacă în Africa de Sud, în funcție de consilier juridic al unei firme comerciale indiene, unde va rămâne timp de 21 de ani. Aici este confruntat cu o realitate teribilă, mii de imigranți indieni sunt victime ale segregației rasiale, ceea ce îl determină să se angajeze în lupta împotriva dominației britanice.

Gandhi luptă pentru recunoașterea drepturilor compatrioților săi și, începând din anul 1906, lansează la nivel de masă metoda de revoltă bazată pe rezistență pașnică, denumită Satyagraha, o formă de refuz radical al oricărei colaborări cu autoritățile britanice. Guvernul sudafrican admite, în cele din urmă, adoptarea unor reforme în favoarea muncitorilor indieni: anularea unora din regulile discriminatorii, recunoașterea drepturilor civile pentru imigranți și validitatea căsătoriilor religioase.
În 1915 Gandhi se întoarce în India, unde fermenta deja nemulțumirea populației autohtone împotriva dominației britanice, în special împotriva unei noi legi agrare, care prevedea confiscarea pământului țăranilor în caz de recoltă proastă sau necultivare. Gandhi devine lider al Partidului Congresului, care avea în program eliberarea Indiei de sub colonialismul britanic.

În 1919 declanșează prima mare campanie satyagraha de nesupunere civilă, care prevedea boicotul mărfurilor englezești și refuzul plății impozitelor. Gandhi este arestat și, după un proces, este condamnat la câteva luni de închisoare. Abia eliberat, își continuă activitatea, este din nou arestat, apoi, pus în libertate, participă la Conferința din Londra (1926) asupra problemei indiene, cerând independența țării sale. În anul 1930 se inițiază o largă campanie de rezistență, având ca obiectiv abrogarea impozitului pe sare și boicotarea textilelor provenite dinMarea Britanie. Autoritățile engleze îl arestează împreună cu soția sa și cu alți 50.000 de militanți indieni. În închisoare, reacționează cu lungi greve ale foamei, care se repetă și în viitor, devenite legendare.

La începutul celui de-al doilea război mondial, Gandhi cheamă populația să nu susțină Marea Britanie, dacă aceasta nu garantează independența Indiei. Guvernul englez reacționează cu arestarea lui, împreună cu alți 60.000 de oponenți, și nu este eliberat decât după doi an de detenție. Părăsiți India, această declarație din 1942 sfârșește prin a cristaliza rezistența în jurul lui: considerat un fel de sfânt și un conducător politic, Gandhi obține retragerea britanică și independența Indiei la 15 august 1947.
Gandhi asistă cu durere la diviziunea subcontinentului indian în două state, India și Pakistan, care consfințește separarea între hinduiști și musulmani și care culminează la sfârșitul anului 1947 cu un război civil, ce a costat viața a peste un milion de oameni și a pus pe drumuri șase milioane de refugiați.

Acesta şi-a dedicat viaţa înaltului scop de a descoperi adevărul sau Satya. A încercat să obţină aceasta prin învăţarea din propriile greşeli şi experimentând pe el însuşi. Şi-a intitulat autobiografia „Povestea experimentelor mele cu adevărul”. Gandhi a declarat că cea mai importantă luptă de purtat este cu propriii demoni, temeri şi nesiguranţe. A murit pe 30 ianuarie 1948, asasinat de un fanatic hindus, în timpul unei ceremonii.

Scrisoarea lui Gandhi către Hitler

1 septembrie 1939. Polonia este invadată de Germania. Invazia rezultă în ceea ce mulţi consideră că a fost începutul celui de-al Doilea Război Mondial. Cu numai o lună înaintea acestui eveniment, Mohandas Gandhi redactează prima dintre cele două scrisori adresate lui Adolf Hitler, în încercarea de a preveni războiul.

Această scrisoare nu a ajuns niciodată la Hitler din cauza intervenţiei guvernului britanic.

„As at Wardha,
C. P.,
23-7-'39

"Dragă prieten,

Prietenii m-au îndemnat să-ţi scriu pentru binele umanităţii. Dar am rezistat rugăminţii lor, pentru că am considerat că o scrisoare din partea mea ar reprezenta o impertinenţă. Ceva îmi spune însă că trebuie să încetez să mai fac calcule şi că trebuie să fac acest apel, indiferent dacă va valora ceva sau nu.

Este clar că, în acest moment, eşti singura persoană din lume care poate opri războiul care ar putea reduce umanitatea la sălbăticie. Chiar trebuie să plăteşti acest preţ pentru un lucru, indiferent cât de valoros ţi-ar părea? Vei asculta oare rugămintea celui care a evitat în mod deliberat metoda războiului cu un succes considerabil?

În orice caz, anticipez iertarea ta, în cazul în care am comis o greşeală prin faptul că am trimis această scrisoare.

Rămân,

Prietenul tău sincer,

M. K. Gandhi

HERR HITLER
BERLIN
GERMANIA”

O biografie mai puțin cunoscută...

Deși este cunoscut în toată lumea ca fiind un fel de „zeu” al păcii, personificarea bunătății, etc., există voci care afirmă că această imagine a lui Mahatma Gandhi este una, de fapt, destul de „fardată”. Marele „pacifist” și-a părăsit soția pentru un constructor evreu, conform unei noi biografii controversate, citată de HuffingtonPost.

În cartea “Un suflet mare: Mahatma Gandhi și lupta sa cu India”, fostul redactor șef al New York Times, Joseph Lelyveld dezvăluie o față mai puțin populară a liderului spiritual și a activistului indian care a obținut, în 1947 independența Indiei de Marea Britanie. După cum raportează Wall Street Journal, cartea “oferă mult prea multă informație pentru a-i convinge pe cititori de faptul că [Gandhi] era un ciudat din punct de vedere sexual, un incompetent pe plan politic și un fanatic excentric, adeseori crud cu cei din jurul său”. 

cover_patel__Gandh_1664271g

Cartea a fost interzisă în India și ar putea fin interizisă în toată lumea. În India, Gandhi este, încă, atât de idolatrizat, încât foarte puțini au citit-o. Problema este că, deși nu este stigmatizat, în această carte este sugerat, simplu, fără a face din el  un subiect de scandal, faptul că liderul spiritual ar fi fost bisexual. De altfel, acest fapt a fost foarte ușor de demonstrat, pentru că a reieșit, în mod natural, din scrisorile lui Gandhi.

Și pacifist și pervers?

Gandhi nu numai că dormea adeseori cu minore, dar a avut și o relație homosexuală, de lungă durată cu un arhitect, Hermann Kallenbach, pentru care indianul și-a părăsit, în cele din urmă, soția, în 1908. Acesta a fost pus să promită că nu-i va ceda niciunei femei. Cei doi și-au promis “mai multă dragoste, și mai multă dragoste… o dragoste cum n-a vazut, încă, lumea”.

Gandhi_and_Indira_1924

 

Înainte de relația cu Kallenbach, care s-a încheiat în 1914, Gandhi și-a încurajat nepoata de 17 ani să doarmă dezbracată lângă el. Ziarul britanic Telegraph spune că această carte tratează și vanitatea și atitudinea rasistă ale lui Gandhi, rasism îndreptat, în special împotriva africanilor din Africa de Sud, țara în care a fost arestat. Când a fost arestat, indianul se pare că a spus: “Am fost trimiși la o închisoare pentru kaffiri… Am ințeles că se putea să fim puși cu albii, dar să fim coborâți la același nivel cu băștinașii a fost prea mult. Kaffirii sunt cu toții necivilizați”.

Totuși, Martin Luther King Jr. l-a adoptat ca model pentru mișcarea de drepturi civile în America.De altfel, Academicianul francez Romain Rolland îl numea, în 1924 un “semizeu muritor”, idee ce rezumă majoritatea scrierilor despre acest personaj controversat. Figură politică, intelectuală și profund spirituală, oamenii obișnuiau să ia pământul pe care-l calcă și să-l păstreze, o rudă îi păstra chiar unghiile tăiate. Cartea “Un suflet mare: Mahatma Gandhi și lupta sa cu India” nu este o carte defăimătoare. Autorul nu caută să îl demonizeze pe Gandhi, dimpotrivă, caută să îl umanizeze și să demitizeze sfera „divină” ce s-a creat în jurul acestui personaj, în mod mai mult sau mai puțin îndreptățit. El oferă o perspectivă nouă asupra omului, arătând că a fost om, ca mulți alții și departe de a avea măcar o moralitate desăvârșită. Autorul îi găsește, uneori scuze pentru comportamentele descrise. (sursa: nytimes)