ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Aproximativ 98,5% din participanţii la referendumurile de duminică din autonomia găgăuză din sudul Republicii Moldova au optat pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, potrivit datelor preliminare oferite de Comisia electorală din regiune în urma contabilizării a aproape 100% din voturi.

În acelaşi timp, aproape 99% au votat în favoarea dreptului de autodeterminare a autonomiei în cazul în care Republica Moldova îşi pierde independenţa, potrivit portalului din regiune gagauzinfo.md. Referendumul declarat ilegal de către judecătoria de la Comrat a înregistrat o prezenţă la urne de peste 70 %, asta însemnând puţin peste 70.000 de alegători, potrivit unimedia.md.

Pentru acest referendum, Comisia Electorală Centrală de la Comrat şi-a creat propriile ştampile pentru aceste referendumuri, deoarece autorităţile de la Chişinău au refuzat să le elibereze pe cele utilizate la alte scrutine.

Între timp, cele două referendumuri, declarate ilegale de justiţie, sunt comentate diferit la Chişinău, scrie Agerpres. Reprezentanţii Coaliţiei Pro-Europene, aflate la guvernare, susţin că este vorba despre un exerciţiu care nu va avea nici efecte juridice şi nici politice. În acelaşi timp, vicepreşedintele parlamentului Adrian Candu a declarat pentru Agerpres că “nu populaţia din Găgăuzia, care reprezintă 4% din cea a Republicii Moldova, va decide direcţia politicii externe a ţării, dar aceste referendumuri au demonstrat că este nevoie de un dialog mai bun între autorităţile de la Chişinău şi populaţia din regiune”.

Unitatea Teritorial Autonomă Gagauz Yeri (Găgăuzia) are o populaţie de circa 150.000 persoane (aproximativ 4% din populaţia R.Moldova, fără regiunea transnistreană), dintre care peste 80% sunt găgăuzi (populaţie ortodoxă, de origine turcă). La începutul anilor ’90 ai secolului trecut, în regiune a existat o mişcare separatistă, care la un moment dat a anunţat şi independenţa regiunii, nerecunoscută însă. În 1994, Găgăuziei i-a fost recunoscut prin lege statutul de regiune autonomă.Găgăuzia are propriul Guvern (Comitetul Executiv) şi Parlament (Adunarea Populară) şi este condusă de un başcan (guvernator), care este şeful puterii executive. În regiune se vorbesc trei limbi oficiale - în primul rând rusa,apoi găgăuza şi, aproape deloc, româna.