ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice sumă este binevenită. Doamne, ajută!

Din ce în ce mai mulți români își alocă, invariabil, timp de petrecut pe Facebook. Celebra rețea de socializare cucerește încet-încet și România. Peste 6 milioane de compatrioți de-ai noștri au cont pe Facebook și numărul utilizatorilor crește.

Dar cum am explica bunicilor sau străbunicilor noștri pasiunea pentru Facebook? La această întrebare s-a gândit să răspundă un...Șofer Camionagiu. Și a făcut-o în cel mai amuzant mod cu putință!

 

Cum i-as explica bunicului Gheorghe ce este aia Facebook

După o viaţă grea, de orfan care a luat viaţa în piept de la 6 ani, angajându-se ca cioban al satului Gherăeştii Noi, judeţul Roman, după lupte pe frontul de est şi prizonierat în Munţii Urali, timp de 7 ani, după ce a crescut cinci fete, Gheorghe a murit la el în bucătărie, cu faţa în sus, senin şi zâmbind la Dumnezeu ştie ce, poate chiar la El.
Dezghioca porumb şi era iarna lui 1990. Avea în casă doar un mic radio, pe care îl lăsa mergând pe pervazul bucătăriei de vară sau pe cerdac. Oare cum i-aş explica astăzi ce este aia Facebook?

Cam aşa:

- Ia zi, mă nepoate, ce-i Facebook-ul ăsta? Că are cică şi Ghiţă Ciobanul la stână.
- Fii atent, bunicule: televizorul ştii cum e, ai văzut.
- Văzut, nepoate.
- Să zicem că fiecare om din sat are un televizor mic, pe care îl ia cu el peste tot.
- Şi la bufet?
- Mai ales la bufet!
- Aşa, zi mai departe, că m-ai făcut curios.
- Dar televizoraşele astea nu-s doar televizoare – te uiţi la ele ca prostul şi atâta, să nu poţi interveni, sunt interactive.
- Cum???
- IN-TER-AC-TI-VE! Poţi şi tu să zici ceva la ele, de fapt să scrii şi să pui poze, şi văd toţi ceilalţi din sat, la televizoraşele lor.
- Ei, drace! Aşa, şi?
- Păi să zicem că te scoli dimineaţa. Pe la 8-9, da?
- Cum, nepoate? La 4 jumate!
- Aoleu, păi la cât te culci?
- La 9 mă bag în pat, şi până la şi jumate sforăi.
- Nu e bine!
- Nu?
- Nu, nu! Trebuie să stai măcar până la ora 1 noaptea şi să te scoli la 8, 9.
- Aoleu, păi ce să fac până la 1? Că-s rupt de la coasă.
- Păi stai la televizoraşul tău! Pricepi?
- Nu, dar zi mai departe, că poate pricep.
- Deci te-ai sculat la 8...
- La 4 jumate, nepoate!
- Bunicule, la 4 jumate nu se vede nimic, nu poţi face poze. Deci zicem că te scoli la 8.
- Aşa, la 8!
- Şi te duci la bucătărie, pui coceni pe foc şi îţi faci cafea.
- Nu beau cafea, nepoate!
- Acuma bei, să ai ce pune la televizoraş.
- Cum?
- Da, aşteaptă! Deci pui de cafea, şi imediat ce o pui în cană, cât abureşte, iei şi pisica şi o pui în spatele cănii şi pac faci o poză.
- Pisica? A naibii janghină, la şură cu ea, să prindă şoareci.
- Nu, bunicule, televizoraş fără pisică nu se poate.
- Fac poză la pisică şi la cana de cafea?
- Exact! Şi apoi o pui la televizoraş, să vadă toţi oamenii din sat care se uită atunci la televizoraşe.
- Şi?
- Şi fiecare din ăştia poate să spună acolo la poza matale: ÎMI PLACE!
- Îi place cafeaua mea? Păi dacă nu e bună?
- Nu contează, pricepe el din aspect.
- Ei, comedie!
- Apoi iei coasa şi pleci pe deal.
- Păi la 9 la coasă, când începe căldura? Eu la 9 deja veneam cu buruiana!
- Lasă amănuntele, deci zicem că pleci la coasă, cu televizoraşul în desagă. Ajungi pe deal, vezi soarele frumos pe cer, satul răsfirat în vale, Leana a lui Cocoşatu spală rufele în curte, ţi se pare idilică scena şi pac, faci poză şi pui la televizoraş şi scrii
"Leana a lui Cocoşatu freacă rufa şi de-a lungu’ şi de-a latu’ "
şi o pui la televizoraş, să vadă toţi.
- Şi Cocoşatu?
- Şi Cocoşatu.
- Poi nu mă bat cu el după aia la bufet?
- Nu, dacă e om de spirit! Şi toţi o să râdă şi fiecare poate să zică ÎMI PLACE şi să scrie un comentariu propriu, din capul lui, cum ar fi
"Gheorghe, lasă-n pace latu’, că te prinde Cocoşatu!"
Şi aici e chestia mişto, că ăilalţi oameni pot spune ÎMI PLACE la ce ţi-a zis ăsta, că a fost gluma bună.
- Aoleu! Şi după aia cosesc?
- Nu-i vreme, că fiecare o să spună ceva, mai zici şi tu ÎMI PLACE la ce zic ei, laşi cositul şi te întorci acasă, când bunica tocmai a terminat puiuţul cu usturoi.
- Aha, mănânc, şi după aia mă duc la treabă în grădină!
- Nu! Nu, nu şi nu! N-ai înţeles nimic. Înainte să mănânci, faci poză la puiuţ şi o pui să vadă lumea ce ai tu de mâncare. Ei o să spună că ÎMI PLACE şi chiar o să SHARE-uiască!
- Ce face?
- O să poate să dea mai departe puiuţul matale.
- Cuuum? Să-mi ia puiuţul din faţă?
- Nu, bre, poza o s-o ia şi o să o dea la prietenii din satul vecin, cu comentariul
"Iote al dreacu Gheorghe ce mănâncă, dar de cosit cică n-a cosit nimica, că a stat pe Facebook, pe deal!"
- Ei, asta-i! Aţi înnebunit, nepoate!

- Nu, nu, e mişto! Hai că mă duc să pun povestirea asta la televizoraş, să văd la câţi săteni le place