ascultă articolul

Bruxelles-ul și Berlinul n-au scăpat de ce le-a fost frică. Votul din Grecia, de la parlamentare, un vot anti-austeritate și anti-sistem, le-a confirmat temerile. Partidul Syriza, stânga radicală, a obținut o victorie clară în fața partidului conservator Noua Democraţie, principalul său rival, cu un avans de 8 procente. Un duș rece pentru liderii UE care,  în ultimele săptămâni, au vorbit despre venirea la putere a partidului lui Alexis Tsipras ca de un pericol pentru stabilitatea continentului, răul cel mai mare fiind ieșirea țării din zona Euro. Pe scurt, Syriza propune un nou model economic menit să scoată Grecia din criză. Model ce contrastează cu diktatul impus în ultimii șase ani Greciei de UE, dar pe care analiștii l-au definit ”utopic”.

Livrare gratuita in 24 de ore! Orice produs

Reducerea datoriei Greciei, de aproximativ 240 de miliarde de euro, reintroducerea salariului minim și relansarea investițiilor publice sunt obiectivele majore ale Syriza, care au dat frisoane Uniunii Europene, creditorilor statului elen (UE, Banca Centrală Europeană și FMI) și piețelor financiare. Grecii de rând au văzut în programul Syriza luminița de la capătul tunelului, analiștii au spus că e o utopie.

Alexis Tsipras a ales să penduleze între acordurile cu eventualii parteneri europeni asupra chestiunii datoriei Greciei și ceea ce el a numit ”planul de reconstrucție a țării”. În condițiile în care Grecia este cel mai îndatorat stat din Europa, liderul Syriza a promis că va convinge BCE şi Zona Euro să reducă datoriile țării, astfel încât să poată creşte cheltuielile publice şi să creeze locuri de muncă. Iar promisiunile sale au fost catalogate de rivalii politici și exponenți ai UE drept populism extrem.

Pentru anularea celei mai mari părți din valoarea datoriei publice, Tsipras a propus organizarea unei conferințe europene, după modelul celei din 1953, de la Londra, pentru ajutorarea Germaniei, a cărei economie era ruinată de al Doilea Război Mondial. Atunci, datoriile Germaniei au fost reduse la jumătate.

Rețeta anti austeritate

Trei sunt pașii pe care Syriza a anunțat că îi va urma, adoptând motto-ul NU AUSTERITĂȚII.

PRIMUL PAS. Combaterea crizei umanitare care afectează țara. Costul total estimat:1,8 miliarde de euro. Acest lucru presupune măsuri sociale precum subvenționarea alimentelor pentru familiile sărace (costuri de 756 de milioane de euro), ajutorarea pensionarilor și tratamente medicale și farmaceutice pentru șomeri și cei fără asigurare de sănătate (costuri estimate de 350 de milioane de euro).
În campanie, Tsipras a garantat că va relua furnizarea energiei electrice pentru familiile rămase fără curent din cauza datoriilor și că va acorda o atenție specială celor care au rămas fără locuințe (numărul persoanelor fără adăpost fiind tot mai mare în Grecia). Syriza a promis și că va anula legile care permit concedierile în masă.

PASUL II. Relansarea creșterii economice cu o cifră de 6,5 miliarde de euro. Eliminarea taxei pe valoarea funciară pentru micii proprietari și stabilirea unui prag al texelor anuale impuse privaților, pe care Syriza vrea să-l aducă la 12.000 de euro. Costul total estimat:1,5 miliarde de euro.

PASUL III. Încurajarea muncii. Restabilirea unui salariu minim de 751 de euro pe lună, de la 450 cât este în prezent. Anularea reformelor aprobate în ultimii patru ani în conformitate cu legislația muncii. Crearea de 300.000 de muncă în sectorul privat și public. Costul estimat pentru următorii 2 ani: 5 miliarde de euro.

Cât privește moneda, după ce inițial vorbea despre ieșirea țării din zona Euro, Tsipras și-a nuanțat în ultima vreme declarațiil. A spus chiar că nu își imaginează Grecia în afara zonei Euro. Ipoteza luată în calcul pare să fie, conform experților, aceea a reintroducerii, pe lângă valuta europeană, și a drahmei, pentru atragerea investitorilor.

Ușoara schimbare a tonului în privința euro i-a făcut pe unii comentatori politici să se întrebe dacă, odată cu victoria din alegeri, Tsipras va rămâne la convingerile din campanie sau, constrâns de realitate, îşi va schimba poziţia.
În plus, problema nevralgică rămâne aceea a banilor. A recunoscut-o chiar un reprezentant al partidului care afirma că, pentru susținerea programului anunțat de Tsipras, vor fi necesare 12 miliarde de euro pe an. Bani greu de găsit pentru Grecia, care are de plătit datorii de sute de miliarde de euro către creditorii săi internaționali.

Fenomenul Syriza

Coaliția de extremă stânga Syriza a luat naștere în Grecia în 2004, fiind formată din mai multe partide și grupuri eterogene - de la formațiuni din zona social-democrată, până la grupări de apărare a mediului, de stânga, maoiste, troțkiste și organizații comuniste. Abia în 2012 Syriza a devenit partid. În același an, în plină criză, Syriza a candidat la parlamentarele din iunie, devenind, dintr-un foc, al doilea partid, ca număr de voturi, și cea mai importantă voce din cadrul opoziției la guvernarea lui Antonis Samaras. A fost numit partidul crizei, in bună măsură și datorită imaginii liderului său și a rupturii cu tradiția gerontocrată și dinastică din politica elenă. În 2008, Tsipras, care in urmă cu doi ani candidase la primăria Atenei, a fost ales președinte al Syriza.  Acum, poate deveni cel mai tânăr premier (40 de ani) din istoria Greciei.

În Europa, Syriza este considerat nu doar un partid care vine în contradicție cu politicile Bruxelles-ului, ci o puternică voce anti Bruxelles, anti euro și eurosceptică, etichete pe care formațiunea le-a negat de fiecare dată. Cu toate astea, este membru al Partidului Stângii Europene din Parlamentul European care anul trecut l-a propus chiar pe Tsipras la șefia Comisiei Europene, în locul lui Jose Manuel Barroso.

Consecințe pentru Europa

Reducerea datoriei Greciei, un posibil derapaj al finanțelor publice și anularea anumitor legi impuse de troika în ceea ce privește piața muncii ar putea constitui de acum un casus belli între viitorul guvern de la Atena și creditorii săi internaționali. Invocata ieșire a statului elen din Zona Euro ar putea avea un efect de domino, care va începe cu un refuz al Atenei de a rambursa împrumutul datorat, continuând cu panica instalată în rândul deponenților, retrageri masive de la bănci și, în final, cu refuzul BCE de a ajuta guvernul Syriza.

La fel de important este și faptul că victoria partidului lui Tsipras va alimenta speranțele stângii europene legate de o ”contagiune” politică în statele afectate de criză.