Motto: Lenin şi Stalin au încercat timp de 40 de ani să facă din Grecia o ţară comunistă. Angela Merkel a reuşit în cinci - Bryan MacDonald, jurnalist.

Aşa cum bine explica Bogdan Duca, câştigarea alegerilor de către Syriza nu înseamnă automat că Grecia va ieşi din Uniunea Europeană, nici că se va arunca în braţele Rusiei pe ritmul internaţionalei.  Situaţia este mai nuanţată de atât.

Elefant.ro:Livrare gratuita in 24 de ore! Orice produs

În România însă, din ce văd pe reţele, principala reacţie pare să fie una dezaprobare şi de dispreţ la adresa grecilor, care sunt acuzaţi de comunism. Da, în Syriza sunt grupări comuniste, socialiste, troţkiste, marxiste, însuşi Tsipras este ateu. Şi asta într-o ţară în care ortodoxia e religie de stat, cu peste 90% din populaţie ca aderenţi!

Dar asta nu înseamnă că grecii s-au schimbat peste noapte şi au votat pentru confiscarea proprietăţii private, pentru interzicerea internetului, pentru o singură televiziune sau pentru colhoz. Nu, au votat pentru speranţa de a fi liberi. Suverani în ţara lor. Au votat împotriva unui status-quo ce înseamnă supunere orbească faţă de nişte entităţi fără substanţă şi faţă de Germania, stăpâna UE.

Iar faptul că Syriza s-a înţeles în mai puţin de o oră cu Partidul Grecilor Independenţi demonstrează că elenii mai au conştiinţa unui popor ce n-a uitat libertatea. Cine e partidul Grecilor Independenţi? Este  o grupare conservatoare, ce pune accent pe apărarea suveranitatea naţionale, se opune multiculturalismului şi neo-liberalismului. Grecii Independenţi vor dezvoltarea unui sistem de educaţie bazat pe valorile creştin-ortodoxe! Nimic mai opus decât ceea ce reprezintă Syriza. Şi totuşi, şi-au dat mâna ca să mai dea o şansă Greciei. Chiar pare un moment de renaştere naţională grecească.

Ce se întâmplă în România? Conform cercetării realizate de INSCOP în iulie 2014, Germania se situează pe primul loc la capitolul ţări în care românii au încredere. Procentul? "Doar" 85%.  Că aşa este o demonstrează alegerile din noiembrie. Ce ne spune asta? Fie că avem un popor de sclavi, fie că avem nişte elite (includ aici şi formatorii de opinie din mass-media) care ne bagă în cap ce bine e să fii un supus docil al Germaniei şi Occidentului în general. Cred că răspunsul e varianta a doua.

Dau un singur exemplu: la analiza lucidă a lui Daniel Gheorghe despre rezultatele din Grecia, un tânăr istoric, cunoscut, nu a găsit de cuviinţă să spună decât că "hotia, corupţia şi lenea" fac parte din "specificul Balcanilor" şi că ţările "harnice" nu vor duce la infinit în spate pe "codaşi". Contrând această aberaţie, m-am trezit chestionat despre politica externă şi cu un elogiu Occidentului, ca fiind "singura noastră variantă posibilă". Cu asemenea elite locale supuse, cine mai are nevoie de duşmani?

Partide conservatoare precum Grecii Independenţi nici nu visăm în România. La noi, cei mai conservatori politicieni visează să păstreze amărâta aia oră de religie în program, ce să mai vorbim  de "reformarea învăţământului pe principii ortodoxe". La noi niciun partid nu are curaj să pronunţe cuvintele "anti" şi "neoliberalism" în aceeaşi frază, darămite să propună şi o alternativă: "Noi am spart companiile din energie şi pe orizontală şi pe verticală aşa cum nicio ţară din Europa de Vest nu a făcut, am distrus calea ferată cu experimente instituţionale la sfatul Băncii Mondiale, pe care nici Franţa, nici Germania sau Austria nu le-au acceptat, am acceptat cu ochii închişi în educaţia universitară experimentul Bologna, reducerea studiilor la trei ani, obţinând astăzi generaţii de absolvenţi dezorientaţi şi cursuri de un an îngrămădite într-un semestru.Pisaţi până la limita suportabilităţii din toate părţile, pur şi simplu, am acceptat toate experimentele posibile în domeniile care pentru România puteau constitui piloni de dezvoltare: energie, infrastructură, educaţie”, spunea analistul economic Sorin Pâslaru acum câteva luni.

Nu, grecii nu sunt comunişti. Grecii rămân o naţiune creştină, dar care simte că dacă nu face ceva, acum, va dispărea din istorie sub talpa creditorilor şi a Marilor Puteri. Grecii vor să fie iar suverani în ţara lor. Să-i ajute Dumnezeul, în care Syriza nu crede, să reuşească.