ascultă articolul

Mircea Radulian, directorul ştiinţific al Institutului Naţional de Fizică a Pământului (INFP), a acordat un interviu ActiveNews. Pretextul a fost un roi de seisme de la începutul acestui an, care te duce cu gândul la marele cutremur care s-ar putea apropia.

Domnule director Radulian, aţi afirmat în anul 2014 că, în comparaţie cu Galaţi, cu o ativitate seismică foarte intensă la acea vreme, zona Vrancea este foarte calmă. Totuşi, a fost o avalanşă de seisme în perioada recentă. În ianuarie 2015 au fost 58 de cutremure, şi nu numai în Vrancea, ci şi în alte zone din ţară, situaţie pe care dvs. aţi catalogat-o ca fiind oarecum atipică. Cum este Vrancea în acest moment?

Livrare GRATUITA, orice produs. Toate ofertele

În primul rând, dacă vorbim despre activitatea care a fost la Galaţi, înainte de a apărea acel roi seismic, mă refeream la zona Vrancea, unde pentru o perioadă destul de lungă nu prea au fost cutremure. A fost un deficit de seismicitate, care a coincis cumva şi cu această declanşare a cutremurelor din Galaţi. După care regimul a reintrat în normal. A fost şi acel cutremur mai mare. În sensul acesta vorbeam despre un deficit. Acum, într-adevăr, dacă ne referim la ianuarie 2015, a fost o activitate mai intensă în Vrancea, dar care nu este deosebită, în sensul că sunt nişte fluctuaţii. Drept dovadă, dacă ne referim la februarie, a fost mult mai liniştită.

Nu sunteţi îngrijorat?

Nu, atât timp cât aceste fluctuaţii se menţin în limite pe care noi le ştim a fi normale, nu sunt îngrijorat în mod deosebit. Bine, Vrancea e o zonă periculoasă. Nu suntem îngrijoraţi în sensul că ar putea să ne semnaleze nouă iminenţa unui cutremur mare.

În ianuarie, spuneaţi că vom avea lunar un cutremur de 4 grade. Dar tot în ianuarie au fost patru astfel de seisme. Care sunt limitele normale?

Ceea ce spuneam eu că vom avea, în medie, un cutremur de 4 grade este o medie statistică, dar asta nu înseamnă că trebuie să avem riguros câte unul în fiecare lună. Pot să fie, cum au fost în ianuarie patru cutremure mai mari de 4 grade – într-adevăr, au fost peste medie –, dar e posibil ca în februarie şi martie să nu avem nici unul. E o simplă medie. Chiar şi când sunt ceva mai multe nu trebuie să ne îngrijorăm, sunt fluctuaţii, nu putem avea aceeaşi activitate în fiecare lună.

Avem cutremure cu precădere în weekend

Totuşi aţi afirmat că nu s-au mai produs atât de multe seisme (58) într-o lună de 15 ani.

Nu chiar de 15 ani. Dar, în ultimii ani, a fost o activitate mai scăzută în zona Vrancea. Acum şi-a mai revenit. Cel puţin la începutul acestui an activitatea s-a intensificat. Însă, în februarie - e adevărat, suntem abia la jumătatea lunii - am intrat într-un regim mai scăzut din acest punct de vedere, şi ca număr, şi ca magnitudine.

Mai redus ca număr, dar parcă nu şi ca magnitudine. Din câte am observat, sunt mai multe peste 3 grade decât înainte....

....nu neapărat, nu pot să vă spun acum care este situaţia, dar din câte ştiu au fost trei sau patru peste 3.

Nu mă refer neapărat la această lună.

În ianuarie, da, e adevărat, a fost o acitivitate mai intensă decât e în mod obişnuit în Vrancea. Dacă această activitate s-ar fi intensificat şi în februarie, atunci într-adevăr putea fi un semn de îngrijorare.

Aţi observat cumva, dvs. aveţi statistici, se produc cu precădere în weekend? Şi dacă da, de ce?

A, da, asta am observat pe propria-mi piele, în sensul că în weekend omul vrea să stea mai liniştit şi se trezeşte cu cutremure. În ultimul timp, cel puţin, există o predilecţie să apară în weekend, dar este întâmplător.

Radulian: Nu cred în cutremurele provocate

Au fost emise mai mute ipoteze, de către oameni de specialitate sau nu, care spun că ar fi provocate aceste cutremure. Având în vedere şi contextul geopolitic actual, cât adevăr şi câtă speculaţie există în această teorie, în opinia dumneavoastră?

Mie mi se par foarte hazardate. În primul rând, dacă ne referim la cutremurele de adâncime din Vrancea, este exclus.

Dar cele de suprafaţă?

Nici în cazul cutremurelor de suprafaţă nu cred că e posibil, din punct de vedere fizic cred că este foarte greu să provoci astfel de seisme. Pentru că focarele cutremurelor, chiar dacă sunt de suprafaţă, ele tot au o adâncime  -  de 20, 30, chiar 40 km, cum a fost cel din noiembrie. Chiar dacă e de suprafaţă, e totuşi adânc, iar tensiunile de acolo sunt foarte mari. E foarte greu să-mi închipui că poţi, prin diverse mijloace, să le provoci. E adevărat că nu am toate datele, dar nu cred. Cred că mai degrabă ar fi posibil în ceea ce priveşte clima, aici ar fi mai uşor de influenţat.

Totuşi, cum explicaţi apariţia acestor cutremure de suprafaţă, destul de multe în ultima perioadă, în Vrancea?

Într-adevăr, au fost mai multe, dar, dacă ne referim la cele de adâncime, noi vorbim despre un regim normal (câte sunt pe lună). Pentru cele de suprafaţă din Vrancea sau din alte zone situaţia este mult diferită. Poţi să ai perioade fără aproape nici un seism de suprafaţă sau perioade cu o puzderie. Este specific acestor zone, nu e ceva nemaintâlnit. Dimpotrivă, aşa se şi întâmplă. În momentul în care apare unul în Vrancea sau în Caraş Severin sau Maramureş, de obicei, imediat apare o intensificare a activităţii în zona respectivă. Creşte numărul de cutremure şi aşa se descarcă energia.

Domnul director Radulian, cum a fost înainte de cutremurul mare din 1977? A fost precedat de mai multe seisme decât în mod normal sau dimpotrivă?

A fost unul mai mare, de magnitudine 6, cam cu jumătate de an înainte de şocul cel mare. Eu nu exclud faptul că acel cutremur a fost legat de procesul descărcării de energie de la cutremurul mare, a fost un aşa-numit preşoc, ce ar fi anunţat cutremurul mare. Dacă ne referim la cele mai mici, ce ţin de activitatea obişnuită, nu a fost nimic special în perioada respectivă.

Nimeni nu ştie când vine un mare cutremur

Rezultatele unui raport despre stadiul consolidării imobilelor cu risc seismic arată că lucrările înaintează în pas de melc. În acest ritm, programul ar fi gata în 154 de ani. Ce s-ar întâmpla în cazul unui mare seism, mai ales în Bucureşti? Ar fi unul devastator?

De fapt, asta este cea mai mare problemă în cazul României. Cutremurele vrâncene sunt periculoase în special din cauză că nu avem clădirile construite la codurile şi regulile cele mai bune pentru mişcarea seismică. Asta ar fi cheia problemei, pentru că altfel cutremurele vrâncene, fiind de adâncime, nu ar trebui să producă pagube atât de mari. Mişcarea este importantă, ne şi speriem, dar n-ar produce prăbuşiri de clădiri sau situaţii catastrofale. Clar, soluţia este de a construi cât mai bine. Problema e că, în cazul Bucureştiului, nu este numai problema clădirilor noi, ci mai ales a celor vechi, ele fiind făcute într-o perioadă în care nu existau astfel de coduri, au mai fost afectate şi de alte seisme, vulnerabilitatea lor a crescut. Nu există altă soluţie decât de a le consolida sau, în cazul unora dintre ele, de a le reconstrui. Asta se spune de mult timp, dar trebuie şi acţionat. Este soluţia cea mai bună de a preveni eventuale dezastre.

Aşadar, cât timp mai avem să le consolidăm? Dvs. ne puteţi asigura că în 2015, 2016 nu va veni marele cutremur în România?

Nu poate nimeni să facă asta, practic nimeni nu ştie când va veni un mare cutremur, nici măcar cu aproximaţie. Din datele noastre, dacă am avea nişte indicii ceva mai clare că ne-am putea aştepta, să zicem într-un interval relativ mic de timp, la un cutremur mare, s-ar putea lua nişte măsuri. Nu s-ar anunţa populaţia, dar pentru cei ce se ocupă de situaţiile de urgenţă s-ar putea da o alarmă, dar nu se pot preveni, din păcate. Nu poţi să ştii când vine un mare cutremur, nici măcar aproximativ. Şi atunci cel mai bun lucru este să fii pregătit cât mai repede.

 E posibil un cutremur peste 6 grade

Dar un cutremur peste 6 grade credeţi că vom avea curând?

Statistic, e posibil să fie în următorii ani. Dar nu ar produce pagube. A mai fost unul în anul 2004. Activitatea aceasta lunară, chiar dacă are variaţii, nu trebuie să ne îngrijoreze neapărat, în sensul că ar fi un indiciu, Doamne fereşte, că vine acum un cutremur mare. Ştiţi că se spune de mulţi ani că „vine, vine, vine...” şi vine cam când vrea el. Nu avem motive de îngrijorare din această cauză, ci că, la un moment dat, poate să vină şi un cutremur mare şi atunci trebuie să fim cât mai pregătiţi. Suntem în situaţia în care ţara noastră poate fi afectată de astfel de fenomene.

Ce se întâmplă cu sistemul de avertizare seismică?

Sistemul de avertizare este implementat, dar nu pentru populaţie. Poate fi utilizat ca sistem de avertizare pentru instituţiile care se ocupă de situaţii de urgenţă. Dar aici sunt discuţii mari în ce măsură să fie utilizat, la ce scară. E un subiect care ne preocupă. Ar trebui să ne gândim dacă nu ar trebui folosit, poate fi util în anumite cazuri. Dacă oamenii ar fi instruiţi, problemele ar fi mult mai simple.