ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Tradițional, la încondeierea ouălor în Bucovina e utilizată tehnica batik, la care se folosesc diferite culori. Toate motivele ce apar pe aceste ouă sunt geometrice și se regăsesc pe cămășile tradiționale, covoare şi ştergare. Există în Bucovina credinţa că, dacă oul sfinţit la Paşti nu se sparge peste an, până la Paştele următor, familia va fi ocrotită tot anul.

[P] Maria, Regina României. Jurnal de Război, ediție integrală, necenzurată - comanda online

Simboluri sunt foarte multe, dar predomină cele ale vieții – cărarea rătăcită (omul vrea să păstreze drumul drept de-a lungul vieții, dar se întâmplă să se mai rătăcească) și frunza de stejar (simbolul veșniciei), trifoiul (cel al norocului), apa (simbolul vieții).

Mai sunt și motivele ce reprezintă meșteșugurile tradiționale – coarnele berbecului, potcoava, fierul plugului, vârtelnița, grâul. Fiind oameni credincioși, românii utilizau pe larg și motivele religioase, crucile de diferite dimensiuni.

Gospodinele adevărate au folosit mereu culori naturale la încondeiere. Roșul și maroul pot fi obținute din coajă de ceapă, suc de sfeclă sau petale de trandafiri. Alte culori se pregătesc din frunze de nuc, arin sau șofran. Pe lângă acestea se mai folosesc ceara pigmentată natural și culorile textile.

La încondeierea ouălor de Paşti se foloseşte un instrument simplu, numit chişiţă. O stinghie de lemn cu vârf de metal în capăt, ce aplică un strat de ceară topită după un tipar.

Când ouăle sunt scufundate în vopseluri, acel model va rămâne alb sau va păstra culoarea precedentei vopsele în care a fost scufundat. Ceara se topeşte apoi la foc. Înainte de a fi vopsite, ouăle se golesc de conţinut printr-un mic orificiu, pentru a putea rezista cât mai mult.