Preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului, Petru Filip, a dezvăluit miercuri, pentru Agerpres, că activitatea Comisiei mixte româno-ruse privind tezaurul românesc va fi reluată în primăvara anului viitor.
Se simte nevoia recâştigării încrederii între popoarele român şi rus, încredere care s-a pierdut în ultimii ani. Una dintre modalităţi ar fi şi acceptarea ideii unor gesturi reciproce, unul putând fi acela al reluării activităţii Comisiei mixte române-ruse privind tezaurul românesc.

Prim-vicepreşedintele Consiliului Federaţiei, domnul senator Alexandr Torşin, a acceptat ideea şi susţinerea reluării lucrărilor comisiei ca un semn al dorinţei de apropiere dintre România şi Rusia. Invitaţia adresată prim-vicepreşedintelui Consiliului, senatorul Torşin, şi preşedintelui Comisiei pentru politică externă a Consiliului Federaţiei, senatorul Mihail Marghelov, a fost acceptată, urmând ca aceasta să aibă loc în primăvara anului viitor.

Delegaţia Comisiei pentru politică externă a Senatului României, condusă de senatorul Petru Filip, a efectuat marţi şi miercuri o vizită oficială în Federaţia Rusă, la invitaţia preşedintelui Comitetului pentru Afaceri Externe al Consiliului Federaţiei al Adunării Federale a Federaţiei Ruse, Mihail Vitalievici Marghelov.

În octombrie 2012, Adunărea Parlamentară a Consiliului Europei a respins un amendament privind returnarea Tezaurului României de către Rusia, inițiat parlamentarii români Viorel Badea şi Tudor Panţâru precum și de trei parlamentari moldoveni, Liliana Palihovici, Valeriu Ghileţchi şi Ana Guţu.

În data de 2 decembrie 1916, Consiliul General al BNR a aprobat punerea la adăpost a tezaurului în Rusia. Primul transport a fost efectuat în 21 decembrie 1916, iar celălalt, în 3 august 1917. Atunci, rușii au refuzat categoric semnarea unor protocoale de predare-preluare cu mai multe bănci, firme și persoane fizice din România, astfel că nu au ratificat decât un singur protocol, cu Banca Națională a României, care pe atunci era bancă privată.

Tezaurul transportat la Kremlin conţinea 93,4 tone de aur (din care 91 de tone de monede istorice de aur, care aparțineau persoanelor private, companiilor și băncilor particulare din România și 2,4 tone de lingouri de aur, care aparținea Băncii Naționale a României), acte, documente, manuscrise, monede vechi, tablouri, cărți rare, odoare mănăstirești din Moldova și Muntenia, arhive, depozite, colecții ale multor instituții publice și particulare, efecte publice, acțiuni, obligațiuni, titluri de credit şi gajurile Muntelui de Pietate.
Rusia a înapoiat României o parte din Tezaur, prin intermediul a două transporturi:

În 1935, la București au ajuns 17 vagoane de marfă, care conțineau documente vechi, cărți rare, planuri, hărți, arhive, acte, manuscrise, obiecte bisericești, covoare, carpete, depozite, tablouri, picturi, schițe, desene, colecții de artă și bunuri aparținând persoanelor particulare sau instituțiilor de stat.

În 1956, România a primit înapoi Tezaurul de la Pietroasele, 120 de tablouri semnate de Nicolae Grigorescu (dintr-un total de 1350 de picturi, gravuri și desene), vase liturgice din aur și argint, cărți și miniaturi vechi, bijuterii, 156 de icoane, 418 tapițerii, 495 obiecte de cult religios, 33.068 de monede de aur, 2.465 de medalii, 1.350 de tablouri și desene, restul de aproximativ 2.500 de obiecte fiind obiecte de orfevrărie medievală, broderii liturgice, icoane și stofe vechi.

În 1994, președintele Ion Iliescu a solicitat Rusiei înapoierea întregului conținut al Tezaurului, dar Moscova a afirmat că ”așa-zisa problemă a Tezaurului României” a fost soluționată integral odată cu transportul din 1956.

În iulie 2003, la semnarea tratatului româno-rus, Moscova a refuzat menționarea acestei probleme, ar a agreat crearea unei comisii de istorici care să studieze această problemă. Prima ședință a comisiei, prezidată de Ion Scurtu și Alexandr Oganivici Ciubarian, a avut loc în intervalul 19-21 octombrie 2004, dar lucrările acesteia au fost întrerupte în 2006.

În luna iunie a acestui an, jurnalistul rus Serghei Golubtki a provocat senzație în ambele țări, printr-un amplu material publicat în Rețeaua Națională a Oamenilor de Afaceri din Rusia, în care afirma, fără echivoc, faptul că Moscova ”a furat” Tezaurul României.
Chestiunea ”aurului românesc” nu permite în niciun chip, sub nicio formă, niciun fel interpretări ambigue. Și vreau să subliniez încă o dată că această chestiune are o importanță principială anume pentru Rusia, anume pentru noi, și într-o măsură cu mult mai mare, decât pentru România și, cu atât mai mult, pentru Moldova, ai cărei parlamentari, apropo, au și intervenit pentru includerea chestiunii în rezoluția APCE.

De ce are această chestiune o importanță principială anume pentru noi, dar nu pentru România? Pentru că în cazul României este vorba pur și simplu despre pierderea unor bunuri materiale, în timp ce în cazul Rusiei această chestiune se pune într-un cu totul alt plan, în cel moral. Dacă noi nu recunoaștem această chestiune, noi îi spunem nu atât străinătății, câte ne spunem nouă înșine că, da, noi suntem niște HOȚI! Noi recunoaștem conștient, în deplinătatea facultăților mintale, că suntem urmașii și continuatorii de drept ai unei hoții bolșevice, că suntem pui destoinici din cuibul lui Troțki.

Doar așa și nicidecum altfel. Și nici un fel de inepții de genul comentariilor oficiale ale cinovnicilor ruși despre faptul că, adicătelea, tema „aurului românesc” ține de timpurile demult apuse, este o chestiune istorică, fără nicio tangență cu politica actuală, nu pot acoperi monstruoasa prăpastie morală care ne separă pe noi de Lumea Binelui și a Luminii dacă refuzăm să ne recunoaștem obligațiunile de returnare a ceea ce am furat în mod deschis, cinic și impertinent.

Presupun că atât colegii mei, cât și marea majoritate a cetățenilor ruși, nu au nici cea mai vagă idee despre ceea ce reprezintă chestiunea „aurului românesc”, motiv din care nu există nici cel mai mic temei să tragă vreo concluzie pripită și, cu atât mai mult, să se lanseze în acuzații de imoralitate împotriva cuiva. Întrucât mass-media oficială din Rusia nu s-a obosit să aducă faptele la cunoștința cititorilor săi, voi încerca, pe cât îmi stă în putință, să completez această lacună măcar pentru publicul cititor al Rețelei Naționale a Oamenilor de Afaceri.

În iulie 2013, ministrul de Externe român, Titus Corlățean, a afirmat, după o întâlnire cu omologul său, Serghei Lavrov, că există ”deschidere” din partea Moscovei pentru reluarea lucrărilor comisiei create în anul 2004.
Vom discuta tot ceea ce este important să fie discutat şi pentru partea română. Personal, am speranţa că acest lucru, care ţine de o simbolistică extrem de importantă pentru naţiunea română şi care, le-am spus-o ruşilor, se transferă generaţie de generaţie şi instituţiilor româneşti, fie BNR, fie MAE, după foarte mulţi ani care s-au scurs, cred că putem avea şi resursele interne şi maturitatea politică să ajungem la un anumit moment în situaţia de a regla corect această chestiune.

Dragă cititorule,
dacă ți-a plăcut acest articol, te rugăm ceva.

De peste 5 ani, ActiveNews este vocea pe care sute de mii de români o primesc în fiecare zi, dar care în același timp fisurează stabilimentul politic și economic care dorește să supună și România.

ActiveNews este un site independent din punct de vedere editorial, ceea ce înseamnă că ne stabilim singuri prioritățile și strategia. Jurnalismul nostru este liber de influențe comerciale și nu este influențat de către moguli, milionari sau acționari.

Nimeni nu-l editează pe editorul nostru. Nimeni nu ne direcționează opiniile.

Aceste aspecte sunt de o importanță critică într-o țară în care mass-media corporatistă face legea. Într-o Românie în care interesele economice ale marilor jucători dictează reacția presei, și nu interesul pe termen lung al acestui popor.

ActiveNews este singurul loc din .ro unde ați putut citi despre fapte și oameni care altfel nu ar fi apărut niciodată pe piața media din România. Știi bine asta.

Am câștigat împreună multe bătălii, văzute și nevăzute, dar Țara are nevoie de mai mult decât simpla noastră supraviețuire. Țara Noastră are nevoie de jurnalism curat, scris cu gândul la valorile pe care le-am primit de la înaintașii noștri. Țara noastră are nevoie de curaj pentru a expune impostura și trădarea, iar pentru asta e nevoie de informație. Informație, nu diversiune sau divertisment.

Implică-te Susține ActiveNews