În zilele noastre, majoritatea stadioanelor din primul eșalon românesc permit disputarea unei partide la ore târzii, grație unei soluții puse în aplicare, pentru prima dată în urmă cu 137 de ani. Nu în România, ci în Anglia. Octombrie 1878 consemna un reper în istoria meciurilor, Sheffield fiind cea dintâi echipă care dădea startul unei practici împrăștiate la scară largă ulterior. Astfel, arena echipei menționate, Bramall Lane, avea montate zeci de lămpi, care funcționau cu energia provenită de la baterii și motoare de abur. Și, la scurt timp, pentru a spori vizibilitatea, din rândul arbitrilor s-a decis că ar  fi potrivită vopsirea balonului în alb.

Un deceniu mai târziu, atunci când 12 cluburi au pus bazele Football League, una dintre decizii a făcut referire la interzicerea nocturnei, pentru ca toate partidele să se dispute în regim de egalitate, astfel încât o perioadă, lumina artificială a rămas doar în contextul fotbalului amator.

Primul club cu nocturnă permanentă a fost Southampton, în 1950, însă a fost nevoie de încă cinci ani pentru a bifa cel dintâi meci oficial la lumină artificială. Astfel, pe 30 noiembrie 1955, Anglia învingea Spania cu 4-1 beneficiind de lumina revoluționară pe stadioane. Puțin mai târziu, ideea a fost preluată și în campionat, iar Portsmouth – Newcastle, din 22 februarie 1956, a rămas drept primul meci cu nocturnă din Football League.