Liceul "Dragoş Vodă" din Sighet a fost martorul unor scene ciudate săptămâna trecută când elevii s-au trezit ca le este demontă o placă omagială a unui înaintaş de-al lor după ce tocmai fusese instalată, în prezenţa unei audienţe selecte a oraşului şi a liceului de elită.

Foşti deţinuţi politici, supravieţuitori ai regimului de exterminare comunist, un sobor de preoţi şi foşti elevi ai liceului, împreună cu conducerea acestuia, au comemorat memoria luptătorului anticomunist Aurel Vişovan, fost profesor al liceului, si coordonator al grupului de elevi de la "Dragoş Vodă" participanți la rezistența anticomunistă și întemnițați la Sighet, Cluj, Târgșor, Canal, Gherla, şi alte închisori.

Placa a fost amplasată pe coridor la etajul I al liceului, în apropierea fostului laborator de chimie unde aveau loc întrunirile secrete ale primului grup al "frăţiorilor de cruce", vizitaţi inclusiv de celebrul partizan din munţi Ion Gavrilă Ogoranu, informează Asociația Urmașilor Luptătorilor Anticomuniști. După numărul de elevi arestați în prigoana comunistă, liceul “Dragoș Vodă” din Sighetu Marmației ocupa locul II pe țară după liceul “Radu Negru” din Făgăraș.

Din păcate, miercuri 25 iunie, placa a fost demontată în urma presiunilor exercitate de Institutul evreilor "Elie Wiesel",  al cărui director Alexandru Florian a considerat că aşa ceva este inadmisibil „în oraşul lui Elie Wiesel”, transmite sursa citată. "Decizia a provocat o profundă mâhnire în opinia publică anticomunistă din  Maramureş", a afirmat preot profesor Marius Vişovan, fiul fostului deţinut politic încarcerat de comunişti timp de 17 ani.

Inscripţia de pe placă nu conţinea însă nimic antisemit aşa ca foştii dar si actualii elevi au ramas extrem de miraţi. Aceasta avea urmatorul conţinut (foto): „În această sală, care servea drept laborator de chimie au avut loc în perioada 1946-1948 întrunirile grupului de rezistenţă anticomunistă condus de profesorul Aurel Vişovan”.

Institutul guvernamental "Elie Wiesel" a mai provocat recent uimire şi proteste în sânul lumii intelectuale de la Bucureşti după ce a cerut să fie demolat bustul filosofului Mircea Vulcănescu, mort la Închisoarea Aiud. Cererea a fost însă respinsă pe loc de Primaria Sectorului 2.

"Sacrificiul suprem, pus pe altarul Ţării şi Libertăţii, nu merită, în România de azi, nici măcar o placă comemorativă", se scrie în publicaţia locală "Gazeta de Maramureş" citată de ActiveNews. Mai mulţi supravieţuitori ai temniţelor comuniste au declarat că vor reclama acţiunea discriminatorie a directorului Institutului "Elie Wiesel" la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.