Cursurile celei de-a XVI-a ediții a Universității de Vară sunt în plină desfășurare în stațiunea harghiteană Izvoru Mureșului. Tema din acest an este adecvată marelui eveniment: România și românii de pretutindeni, în anul Centenarului Marii Uniri. 

Românii de pretutindeni se bucură să afle aici unii de alții, își împărtășesc necazurile și caută soluții. Zavișa Jurj, președintele Asociației „Ariadnae Filum” din Valea sârbească a Timocului, vine de ani buni la întâlnirea din inima României. E supărat pe o declarație recentă a unui înalt oficial român, potrivit căreia România susține necondiționat aderarea Serbiei la UE. „Cum poți tu, oficial român de rang înalt, să susții necondiționat Serbia, când știi situația românilor care trăiesc în Valea Timocului? Noi nu abandonăm lupta, sperăm că nici țara mamă. România încă ne poate apăra interesele, dacă va negocia la sânge cu Serbia capitolele 23 și 24 din Tratatul de preaderare a Serbiei la Uniunea Europeană, cele privitoare la minoritățile naționale. Drumul Serbiei spre Uniunea Europeană trebuie obligatoriu să treacă prin…Valea Timocului. Sârbii trebuie să înțeleagă că limba română este un element esențial de cultură și istorie națională a noastră. Ușor de zis, greu de realizat. Sârbii, buni manipulatori, crează situații artificiale care, în aparență, par reale, însă, dacă cercetezi cu atenție, vezi că sunt…povești de adormit copiii!”, declară el pentru www.muresmedia.ro.

Preotul Doru Ovidiu Ursu vine tot din Valea Timocului. A ajuns acolo printr-o poveste de viață ce spune multe despre menire. Născut în România, în Banatul de Munte, s-a dus să își viziteze un vechi prieten de peste Dunăre. Așa l-a cunoscut pe părintele Boian , care auzind de studiile sale de teologie l-a chemat să devină preot pentru românii din Vale. ”Am cunoscut-o și pe actuala mea soție, o româncă de acolo, absolventă a Universității din București, Facultatea de Română-Franceză. Atunci, am hotărât să mă stabilesc și să devin preot în Valea Timocului. Am fost hirotonit diacon și preot, în Gormeana/Bor, în anul 2013”, mărturisește el pentru gazetarul mureșean Aurel Rațiu. „Sârbii știu să folosească sinonimele, în interesul lor. Astfel că, pentru ei, vlahii nu sunt români… Dacă întrebi pe orice băștinaș de acolo, mai ales pe bătrâni, ce este, spune că este român!  Sârbii ne numesc însă vlahi! Odată, cineva, mi-a arătat 3 livrete militare: ale unui străbunic, al tatălui său și, evident, al respectivului. În cele 3, în dreptul naționalității scria astfel: la străbunic-român, la tatăl său-vlah, iar în cel al tânărului amintit –sârb! Acum, îmi poți răspunde, eu ce sunt?” povestește bănățeanul, care slujește alături de alți șapte preoți în limba română, pe Valea Timocului. 

De bine ce îi merge ca urmare a luptei pentru drepturile fraților săi, Ivo Gheorghiev, liderul românilor din Bulgaria, a ajuns să depună o cerere pentru a primi azil politic în România. „Cu ceva timp în urmă am primit răspunsul: cererea dvs. nu poate fi luată în considerare deoarece n-ați trimis-o de pe teritoriul României”! Supus la multe presiuni și înscenări, Ivo fusese acuzat la Vidin, de cineva plantat de autoritățile bulgare, că a luat mită. La Poliție, în prezența avocatului său, Ivo l-a întrebat pe respectiv în ce dată și în ce loc a luat mită. Luat pe nepregătite, omul a bâlbâit o dată și un loc din oraș. „ Vezi, aici m-a ajutat și Dumnezeu, a fost că, în data respectivă și la ora indicată, eu eram în altă parte a orașului, fiind de serviciu, unde am eliberat un certificat de deces pentru o persoană. Așa am ascăpat eu de acea făcătură a Poliției. În Bulgaria nu suntem recunoscuți ca un grup etnic, nici noi, nici turcii, nici altcineva, așa că, îți dai seama, ne descurcăm foarte greu ca români, ca să nu zic că ne luptăm cu morile de vânt! Tinerii noștri vorbesc tot mai puțin în limba română. Bulgarii încearcă să ne dezbine, iar noi trebuie să fim uniți, orice s-ar întâmpla. Conform legii bulgare, în lupta noastră pentru drepturile noastre comune, trebuie să acționăm doar pe plan individual! Să-ți dau un exemplu: dacă ducem la o școală o cerere semnată de 30 de persoane, în care solicităm ca tinerii noștri să învețe în limba română, ea este respinsă din start! Trebuie ca fiecare din semnatarii cererii respective să ducă individual o cerere la unitatea de învățământ despre care vorbim. Altfel, putem fi acuzați de „infracțiune organizată”! Unde este politicianul român?, Crezi că el știe ceva despre noi, românii, care trăim în Bulgaria?! Cazul meu, cel cu cererea de azil politic, a trecut aproape neobservat în România! Doar domnul deputat Constantin Codreanu s-a interesat de cazul meu, aducându-l în atenția parlamentarilor români…” 

Anatol Popescu, președintele Asociației „Basarabia” a românilor din regiunea Odesa, se teme că diplomațiile de la București și Kiev vor bate palma fără consultarea lor, a românilor care trăiesc în Ucraina. „După datele noastre, în Ucraina trăiesc circa 450.000 de români, însă autoritățile ucrainiene afirmă că sunt mult mai puțini. Realitatea îi contrazice, însă. Guvernul maghiar protestează la toate nivelurile, asigurându-și sprijinul internațional pentru comunitatea de maghiari care trăiește în Ucraina. Cred că știți, oficialii maghiari sunt foarte vocali în apărarea drepturilor comunității lor de aici. Oamenii aceia știu precis ce vor. La noi, cine să pună piciorul în prag? Și România are pârghii, dar există voință oare? La negocieri nu sunt puse persoane cheie, de talia lui Bogdan Aurescu, ca să dau doar un exemplu. Românii tratează superficial o problemă de o importanță deosebită pentru noi, cei care trăim în Ucraina, deși dispune de experți, dar, probabil, nu vor să deranjeze relațiile bilaterale.Tratativele dintre partea română și ucrainiană se fac cu ușile închise, ascunși, fără să fim consultați și noi. În relațiile bilaterale, mai ales acum când Ucraina are probleme mari cu Rusia, România ar putea să condiționeze multe, dar, fiind un subiect incomod, preferă să stea în expectativă!” se plânge și el publicației www.muresmedia.ro.

  

Printre subiectele abordate la seminarii se află Reunirea Basarabiei cu România, obiectiv strategic național al românilor, Drepturile românilor din comunitățile istorice din jurul frontierelor și din Balcani, Biserica Ortodoxă Română și românii de peste hotare, în anul Centenarului, Educația în limba maternă, prioritate a românilor de pretutindeni, Provocări privind păstrarea și afirmarea identității naționale a românilor din județele Covasna și Harghita și Retrocedările ilegale de proprietăți în Transilvania, o problemă de securitate. Lucrările prezentei ediții se încheie pe 7 iulie.