Reprezentanții FGSZ, operatorul național de transport al gazelor din Ungaria, au susținut miercuri la București că nu extind spre Austria viitoarea conductă BRUA fiindcă dețin déjà infrastructură spre vest și o extindere ar scumpi gazul românesc din Marea Neagră. Prezenți la o întâlnire cu presa românească, reprezentanții companiei ungare s-au arătat și nemulțumiți de întârzierea proiectului de lege care va reglementa exploatarea gazelor din Marea Neagră, susținând că nu înțeleg amânarea, întrucât demararea producției de gaze offshore ar însemna încasări de zeci de miliarde de dolari la bugetul de stat al României pe perioada acordurilor de concesiune. Gazul din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, așteptat de unguri, ar putea asigura din 2022 jumătate din necesarul de consum al țării vecine, cifrat în prezent la 10 miliarde de metri cubi pe an.

 

Construcția BRUA a demarat la începutul acestei luni. Proiectul presupune construcția conductei de transport gaze naturale Podișor-Recaș, în lungime de 479 km, valoarea totală estimată fiind de 478,6 milioane euro. 40% din cheltuielile eligibile estimate sunt acoperite de Uniunea Europeană, printr-un grant în valoare 179,3 milioane de euro. În decembrie 2017, companiile de transport al gazelor din România și Ungaria (Transgaz si FGSZ) au organizat licitații pentru rezervarea unei capacități de transport al gazelor de aproximativ 4 miliarde mc gaze/an, prin conducta BRUA, acestea fiind câștigate de firme din Ungaria. Parlamentarii români din Comisia de Industrii nu au ajuns, deocamdată, la un acord cu petroliștii offshore din Marea Neagră pe proiectul legii care va reglementa exploatarea.

 

Companiile ar vrea să fie scutite de impozitul pe veniturile suplimentare rezultate din dereglementarea prețurilor de vânzare a gazelor de către producători către furnizori, pe motiv că investițiile în exploatarea maritimă ar fi mari și greu de recuperat. În plus, sistemul de redevențe în vigoare, gândit pentru exploatări de uscat, ar impune gazelor extrase din Marea Neagră o redevență prea mare, de 13%. Petroliștii mai vor să beneficieze de aceleași niveluri de redevență de la data semnării pe toată perioada de derulare a acordurilor de exploatare. Până acum, Comisia de Industrii a Camerei s-a opus acestor doleanțe fiscale ale companiilor petroliere, cu argumentul că acestea ar reduce prea mult beneficiile statului român de pe urma exploatărilor de gaze din Marea Neagră. La rândul lor, companiile sunt în dezacord cu dorința parlamentarilor de a impune ca, în condiții similare tehnice și de preț, titularii de acorduri petroliere offshore să achiziționeze bunuri, servicii și lucrări de la companii înregistrate în România al căror capital să fie deținut în proporție de peste 25% de persoane fizice și juridice române, precum și ca cel puțin 25% din numărul de angajați utilizați de companii la operațiunile din Marea Neagră să fie cetățeni români cu rezidență fiscală în România.